Curtea Constituţională a României a respins, miercuri, ca neîntemeiate sesizările asupra Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), stabilind că actul normativ este constituţional.
Comunicatul CCR:
”În ședința din data de 9 martie 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor anterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a decis:
– a respins, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 54 de deputați și de 26 de senatori aparținând grupului parlamentar al partidului Uniunea Salvați România și a constatat că sunt constituționale, în raport cu criticile formulate, dispozițiile art.3-6, art.8-10 și art.12 din Legea privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și legea în ansamblul său;
– a respins, ca inadmisibilă, obiecția de neconstituționalitate a Legii privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, obiecție formulată de un număr de 35 de deputați aparținând grupurilor parlamentare ale partidului Alianței pentru Unirea Românilor și Partidului Social Democrat, precum și de 5 senatori aparținând grupului parlamentar al partidului Alianței pentru Unirea Românilor.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii.
Argumentele reținute în motivarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
USR a depus, săptămâna trecută, o sesizare la CCR în privinţa proiectului care prevede desfiinţarea SIIJ, atrăgând atenţia că propunerea legislativă făcută de ministrul Justiţiei „nu implică desfiinţarea SIIJ, ci o reinventare a acestei instituţii”.
„Proiectul propus de Cătălin Predoiu încalcă principiul egalităţii în faţa legii, în încercarea de a evita DNA. Astfel, deşi orice român cercetat pentru corupţie va fi anchetat de DNA, pentru magistraţi vor exista ”procurori desemnaţi”. Acest fapt pune în pericol independenţa magistraţilor, deoarece aceşti ”procurori desemnaţi” vor fi selectaţi în mod netransparent şi chiar politic, prin intermediul procurorului general şi al CSM. Practic, cei din CSM vor putea să aleagă procurorii care îi vor ancheta”, preciza USR.
Deputatul USR Stelian Ion declara că sunt evidente „interesul şi disperarea unora de a scoate magistraţii de sub competenţa DNA„.
„De la momentul înfiinţării, DNA a obţinut 117 condamnări definitive ale unor magistraţi corupţi, existând alte procese pe rol. În cazul SIIJ, creată în 2018, în plină epocă Dragnea, nu există nicio trimitere în judecată pentru corupţie. Magistraţii care se simt cu musca pe căciulă se tem, politicienii care vor protecţie din partea justiţiei pentru toate fărădelegile comise se tem şi ei. Coaliţia PSD-PNL-UDMR mimează astfel desfiinţarea SIIJ, printr-un proiect perfid care de fapt înfiinţează un alt mecanism, mai diabolic chiar decât Secţia Specială”, susţinea Stelian Ion.
Reprezentanţii USR afirmau că proiectul privind desfiinţarea SIIJ a fost adoptat în grabă de coaliţia de guvernare, înainte de a primi avizul Comisiei de la Veneţia, şi fără să respecte termenul de 30 de zile de consultare publică.
„De asemenea, proiectul nu respectă avizele anterioare ale Comisiei de la Veneţia, care a subliniat de mai multe ori în trecut importanţa existenţei unor secţii specializate, cum este DNA, nici rapoartele MCV, care au pus mereu accentul pe importanţa refacerii competenţelor DNA şi DIICOT”, mai spunea USR.
Pe 28 februarie, Senatul a adoptat, în plen, în calitate de for decizional, proiectul de lege al Guvernului privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie. Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat de Camera Deputaţilor pe 21 februarie, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de Parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi.
Şi Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a transmis Curţii Constituţionale o sesizare asupra actului normativ.
About The Author
