Consiliul Național al Audiovizualului a decis marți, 7 aprilie 2026, retragerea licențelor deținute de PHG Media-Invest SRL, pentru Realitatea Plus, și Angus Resources SRL, pentru Gold FM, după ce a constatat că cele două societăți nu au depus în termen dovada achitării unor amenzi mai vechi de șase luni.
În comunicatul oficial, CNA a arătat că a analizat situația radiodifuzorilor care nu au depus dovada achitării amenzilor aplicate în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025 și a invocat art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului, care prevede retragerea licenței atunci când titularul nu depune, în termen de șase luni de la aplicarea unei amenzi, dovada achitării acesteia.
Iată comunicatul integral al CNA din 7 aprilie 2026:
„Întrunit în ședința publică din data de 07.04.2026, Consiliul Național al Audiovizualului a analizat situația radiodifuzorilor care nu au depus dovada achitării amenzilor aplicate în perioada ianuarie 2024 – septembrie 2025. În temeiul dispozițiilor art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea audiovizualului nr. 504/2002, potrivit cărora: „Licenţa audiovizuală analogică se retrage de Consiliu în următoarele situații: (…) d) titularul nu depune la Consiliu, în termen de 6 luni de la data aplicării unei amenzi, dovada achitării acesteia”, Consiliul a decis retragerea licențelor audiovizuale deținute de societățile PHG MEDIA-INVEST S.R.L. (pentru REALITATEA PLUS) și ANGUS RESOURCES S.R.L. (pentru GOLD FM)”.
În cazul Realitatea Plus, discuția din ședință a vizat 28 de amenzi din 2024, în valoare totală de 605.000 de lei, toate contestate și neplătite, potrivit datelor prezentate de departamentul juridic al CNA. Propunerea de retragere a licenței a fost făcută de vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, iar voturile pentru au venit de la Valentin Jucan, Monica Gubernat, Dorina Rusu, Daniel Bârsan, Ionel Palăr, Mircea Toma și Vasile Bănescu. Georgică Severin și Lucian Dindirică s-au retras de la vot. Tot din relatările ședinței reiese că reprezentanții postului au susținut inițial că amenzile ar fi fost achitate, însă după pauza acordată de Consiliu au fost trimise ordine de plată pentru unele amenzi achitate chiar în acea zi, fapt care a înăsprit și mai mult confruntarea din ședință.
În cazul Gold FM, CNA a aplicat aceeași logică juridică. Postul de radio avea cinci amenzi contestate în instanță și neplătite, iar în ședință s-a subliniat că simpla contestare pe fond a deciziei nu suspendă automat executarea obligației de plată. Prin urmare, cele două licențe au fost retrase în același cadru legal și în aceeași ședință publică, chiar dacă volumul sancțiunilor și traseul editorial al celor două posturi sunt diferite.
Decizia CNA lovește în două instituții media care au acumulat ani la rând sancțiuni, conflicte cu autoritatea de reglementare și acuzații grave privind felul în care au tratat obligația de informare corectă. În cazul Realitatea Plus, dosarul este mai mare și mai apăsător ca volum. În cazul Gold FM, istoricul este mai restrâns ca dimensiune, dar puternic încărcat politic și propagandistic, mai ales în chestiunea războiului din Ucraina.
Realitatea Plus, de la amenzi în cascadă la sancțiunea maximă
Retragerea licenței Realitatea Plus vine după o succesiune de sancțiuni severe. Pe 24 martie 2026, CNA a obligat postul să difuzeze timp de trei ore, pe 1 aprilie, între 18:00 și 21:00, numai textul deciziei de sancționare, după analizarea a 28 de rapoarte de monitorizare și constatarea unor încălcări repetate ale obligației de informare corectă, ale separării faptelor de opinii și ale cerințelor de imparțialitate și echilibru în dezbaterile de interes public. Cu câteva săptămâni înainte, Realitatea Plus fusese amendată cu 100.000 de lei, iar în martie a primit încă o amendă de 2.500 de lei pentru nerespectarea obligației de a publica sancțiunea și pe canalele sale online.
Ce s-a întâmplat marți arată capătul unei escaladări administrative. CNA a trecut de la amenzi și obligații de difuzare a sancțiunii la cea mai severă măsură prevăzută de lege. Faptul că Realitatea Plus a ajuns aici după 28 de amenzi neachitate din 2024 arată dimensiunea conflictului pe care postul l-a avut cu regulile audiovizualului și cu propria obligație de a respecta sancțiunile primite.
Peste acest dosar se suprapune și presiunea fiscală din jurul grupului asociat postului. În martie, ANAF a anunțat că Antifrauda controlează un grup de peste 70 de societăți comerciale, în care apare și o societate media, grup care înregistrează datorii la bugetul de stat de peste 259 de milioane de lei, aproape integral restante. Instituția a vorbit despre indicii privind un mecanism de tranzacții intragrup cu aparență artificială, fără substanță economică și fără justificare comercială reală. Presa a legat ulterior acest control de grupul din jurul Realitatea Plus.
Gold FM, radioul familiei Gușă sancționat repetat pentru dezinformări despre Ucraina
Gold FM nu este un nume apărut întâmplător în această decizie. Postul funcționează prin Angus Resources SRL, iar site-ul oficial indică drept unic acționar și director general pe Daria Gușă. Tot acolo apar în grilă emisiuni precum „Ce-i în Gușă și-n căpușă”, realizată de Cozmin Gușă, și „Geopolitica la zi”, realizată de Daria Gușă. În septembrie 2025, CNA a aprobat schimbarea acționariatului, prin care Daria Gușă a preluat societatea de la fratele ei, Andrei Gușă, devenit între timp deputat AUR. Ei sunt fii tatălui lor, prorusul Cozmin Gușă, uns cu toate alifiile conspiraționismului de pe cizmele rusești.
Istoricul sancțiunilor Gold FM explică de ce retragerea licenței nu e o surpriză. În aprilie 2022, CNA a amendat postul cu 100.000 de lei și 10.000 de lei pentru modul în care a reflectat agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, constatând încălcarea obligației de informare corectă. Presa a notat atunci că era cea mai mare amendă dată pentru dezinformare referitoare la războiul din Ucraina, iar comunicatul oficial al CNA fixează explicit obiectul sancțiunii: felul în care Gold FM a tratat subiectul agresiunii ruse.
Nici după acel episod postul nu și-a schimbat linia. În februarie 2025, Gold FM a fost sancționat din nou pentru o emisiune realizată de Daria Gușă, în care au fost reluate dezinformări despre presupuse laboratoare biologice americane din Ucraina. În septembrie 2025, CNA a mai aplicat postului o amendă de 10.000 de lei și o somație publică, iar în martie 2026 Gold FM a primit încă o somație publică. Seria acestor decizii conturează un radio aflat de mult în conflict cu exigențele minime ale informării corecte și repetat sancționat pentru conținut legat de războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei.
Închiderea Gold FM are și o încărcătură politică aparte, pentru că postul a devenit în ultimii ani o platformă asociată constant cu discursuri favorabile Kremlinului, conspiraționism geopolitic și comentarii ostile Ucrainei. Din acest punct de vedere, retragerea licenței lovește și un vehicul media care a circulat intens mesaje plasate în aceeași zonă cu propaganda rusă.
Două posturi care au servit extremismul și discursul antioccidental
Retragerea licențelor are un temei juridic limpede, legat de amenzi vechi neachitate. În spatele acestui temei stă însă și traiectoria editorială a celor două posturi. Realitatea Plus și Gold FM au ocupat, fiecare în felul său, un loc important în mecanismul mediatic al radicalizării politice din ultimii ani.
La Realitatea Plus, apropierea de Călin Georgescu și de zona AUR a depășit demult registrul unei simple opțiuni editoriale. Postul l-a prezentat repetat pe Georgescu drept „președintele ales”, i-a promovat mitingurile, i-a oferit spațiu privilegiat și a tratat mobilizarea din jurul lui ca pe o cauză proprie. În timp, televiziunea a ajuns să funcționeze ca o tribună favorabilă unei zone politice extremiste, care și-a construit forța prin victimizare, conspiraționism și atac permanent la adresa instituțiilor democratice. Reacția lui George Simion după retragerea licenței a fost relevantă tocmai prin franchețea ei: liderul AUR a spus că Realitatea era „singura televiziune mare” care le dădea voie să vorbească. În această formulare se vede limpede poziția pe care postul ajunsese să o ocupe în raport cu această tabără politică.
La Gold FM, direcția dominantă a fost alta, dar compatibilă cu aceeași zonă de radicalizare. Aici accentul a căzut pe reciclarea și legitimarea unor teze pro-ruse, anti-NATO, anti-UE și anti-Ucraina, pe difuzarea unor teorii conspiraționiste despre război și pe cultivarea unei ostilități constante față de Occident și față de orientarea euroatlantică a României. Faptul că postul este controlat prin fiica lui Cozmin Gușă, iar în grilă apar emisiuni realizate chiar de membrii familiei, spune mult și despre caracterul de vehicul politic și ideologic al acestui radio.
Între cele două cazuri există și o punte directă. Gold FM este legat familial și politic de Andrei Gușă, deputat AUR, iar Realitatea Plus a devenit una dintre principalele rampe de propagare pentru Călin Georgescu și pentru mesajele aceleiași zone radicale. Într-un caz, extremismul a fost împachetat ca mobilizare politică internă și cult al liderului. În celălalt, a fost hrănit prin retorică geopolitică ostilă Ucrainei și favorabilă temelor Moscovei. Împreună, cele două posturi au lucrat pe paliere diferite ale aceluiași proces de contaminare a spațiului public: unul prin agitație politică internă, celălalt prin intoxicare ideologică și propagandistică.
De aceea, pierderea licențelor are o semnificație care trece dincolo de simpla sancțiune administrativă. CNA a aplicat legea pentru amenzi neachitate, însă în spatele acestei măsuri se vede și falimentul editorial al unor instituții media care au investit ani la rând în propagandă, radicalizare și dispreț față de obligațiile minime ale informării corecte.
Realitatea Plus și Gold FM au căzut în aceeași zi sub aceeași sancțiune extremă fiindcă ani la rând au funcționat ca și cum legea ar fi opțională, iar amenzile simple hârtii fără consecințe. Când ajungi să pierzi licența pentru amenzi vechi, neachitate, după o lungă succesiune de sancțiuni, nu mai poți invoca surpriza, persecuția sau victimizarea. Poți invoca doar propriul istoric. Iar istoricul celor două posturi este unul de recidivă, radicalizare editorială și sfidare repetată a regulilor care guvernează spațiul audiovizual.
About The Author
