Proiectul de ordonanţa de urgenţă privind Codul administrativ a fost pus în dezbatere publică Ministerul Dezvoltării Regionale.
În nota de fundamentare a proiectului se precizează că, pentru a crea premisele unei repartizări optime a competenţelor, la nivelul palierelor administrativ-teritoriale şi în cadrul acestora, „prin Codul administrativ se urmăreşte ca funcţia de prestare/furnizare de servicii publice să fie preponderent atributul administraţiei publice locale, degrevând astfel activitatea administraţiei publice centrale, care prin esenţă trebuie să fie axată pe funcţia de planificare strategică, reglementare şi control, cu respectarea principiului subsidiarităţii”.
De asemenea, prin prevederile propuse prin acest act normativ se eficientizează procesul decizional de la nivelul autorităţilor deliberative, prin instituirea majorităţii absolute (jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie) inclusiv pentru hotărârile privind administrarea patrimoniului, cu excepţia hotărârilor privind translativitatea dreptului de proprietate (când este necesară majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor în funcţie).
Urgenţa intervenţiei este justificată şi de necesitatea de valorificare a unor oportunităţi de finanţare în contextul programării 2014 – 2020 a fondurilor europene, care se apropie de sfârşit, o parte din prevederile Codului administrativ, cum ar fi spre exemplu cele legate de simplificarea procedurii de inventariere a bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale sau reglementarea unor noi modalităţi de trecere în domeniul public şi privat, precum şi corelarea măsurilor legislative în domeniul concesionării, fiind de natură să permită contractarea/finalizarea unor investiţii importante în cadrul actualei programări a fondurilor europene, ceea ce va degreva bugetul de stat şi, implicit, va favoriza dezvoltarea pe alte sectoare de activitate în care pot fi utilizate resursele astfel economisite.
„Tot în ceea ce priveşte domeniul proprietăţii, suplimentar urgenţei generate de necesitatea transpunerii reale şi efective la nivelul legislaţiei subsecvente a prevederii constituţionale referitoare la garantarea şi ocrotirea proprietăţii publice, se evidenţiază necesitatea, pe de o parte, de a stopa/limita diminuarea/deteriorarea proprietăţii publice şi, pe de altă parte, de a crea cadrul care să permită exploatarea optimă a proprietăţii private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale şi obţinerea de valoare adăugată din aceasta, în folosul comunităţilor vizate”, se precizează în proiect.
Documentul menţionează şi domeniile care fac obiectul de reglementare al proiectului Codului administrativ:
- administraţia publică centrală;
- administraţia publică locală;
- prefectul, instituţia prefectului şi serviciile publice deconcentrate;
- exercitarea dreptului de proprietate publică şi privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale;
- statutul funcţionarilor publici, prevederi aplicabile personalului contractual din administraţia publică şi evidenţa personalului plătit din fonduri publice;
- răspunderea administrativă;
- serviciile publice.
În ceea ce priveşte administraţia publică centrală, proiectul are în vedere delimitarea rolului şi a atribuţiilor principale ale Guvernului.
„Rolul Guvernului de exercitare a conducerii generale a administraţiei publice este prezentat distinct de atribuţiile acestuia”, se spune în document.
Pe de altă parte, o altă schimbare preconizată vizează condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei de membru al Guvernului corelativ cu precizarea cazurilor de încetare a acestei calităţi.
„Au fost modificate unele dintre cazurile de încetare a funcţiei de membru al Guvernului în sensul precizării condiţiilor în care acestea intervin. A fost eliminată demiterea dintre aceste cazuri, demiterea nefiind, în fapt, un caz de încetare a funcţiei”, potrivit notei de fundamentare.
Codul administrativ vine şi cu reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcţie de prim-ministru.
Proiectul de act normativ introduce şi obligaţia membrului Guvernului de a renunţa la funcţia sau calitatea incompatibilă cu cea pe care a început să o exercite, în termen de 15 zile de la începerea exercitării funcţiei.
About The Author
