Una din opt gospodării se confruntă cu scăderi de venit prelungite, ca efect al crizei cauzate de COVID-19, se arată în ultimul raport al Băncii Mondiale.
Din acest motiv, statele membre ale Uniunii Europene trebuie să continue să consolideze protecţia socială şi să amplifice sprijinul acordat pieţei muncii.
Raportul prezintă măsurile pe care guvernele ar trebui să le aplice cu prioritate pentru a răspunde în mod eficace impactului pe care COVID-19 îl are asupra veniturilor cetăţenilor şi a pieţelor forţei de muncă.
„Reacţia rapidă manifestată în faţa pandemiei de COVID-19 prin adoptarea unor soluţii strategice a oferit economiilor timpul necesar pentru păstrarea relaţiilor de muncă şi a atenuat impactul imediat asupra şomajului. Pandemia îi afectează pe cei care consideră că este mai greu să adopte măsuri de distanţare socială la locul de muncă, în timp ce lucrătorii care pot lucra de la domiciliu sunt mai puţin afectaţi”, se menţionează în raport.
Scăderi de venit prelungite din cauza coronacrizei
În plus, ponderea populaţiei expuse riscului de sărăcie ar putea creşte cu patru procente de la 14,7 % în 2019 la 17,7 – 18,7% în 2020. Indicatorul „risc de sărăcie” variază în funcţie de ţară, iar în cadrul acestei categorii sunt avuţi în vedere cetăţenii cu venituri care scad sub 60% din venitul naţional mediu.
„COVID-19 are potenţialul de a inversa unele dintre câştigurile de venit la care am asistat în UE în ultimii ani. Structurile de protecţie socială existente vor trebui să echilibreze sprijinul acordat gospodăriilor care au nevoie de ajutor, stimulând totodată revenirea în siguranţă la locul de muncă şi redresarea economică”, a declarat Gallina A. Vincelette, director pentru Ţările din Uniunea Europeană în cadrul Băncii Mondiale.
De asemenea, deşi extinderea transferurilor către beneficiarii asistenţei sociale existente ar fi relativ simplă, nu toate persoanele nevoiaşe sau cele cu risc ridicat de impact asupra ocupării forţei de muncă beneficiază de programele existente. Criza adânceşte disparităţile de pe piaţa muncii şi riscă să blocheze convergenţa venitului regional în întreaga UE.
Cele mai expuse categorii sociale
Totodată, raportul identifică patru demografii cu risc – femei, tineri, persoane cu salarii mici şi lucrători cu un nivel mai scăzut de educaţie – care sunt mai predispuse la a fi angajaţi în profesii puternic afectate sau care au contracte mai puţin sigure. Impactul asupra şomajului în rândul tinerilor, de exemplu, a fost pronunţat în ultimele luni.
Perspectivele de ocupare a forţei de muncă şi veniturile acestora au fost puternic afectate în timpul crizei financiare mondiale, după cum se arată în rapoartele anterioare ale Băncii Mondiale, iar indicatorii timpurii arată că este probabil ca aceştia să fie puternic afectaţi în timpul crizei.
Femeile se confruntă cu un risc mai mare decât bărbaţii, când vine vorba de reluarea activităţii din cauza sectoarelor în care lucrează. Una din cinci femei se va confrunta cu dificultăţi în a-şi relua activitatea, în comparaţie cu unul din zece bărbaţi. Diferenţele dintre bărbaţi şi femei au fost consolidate din cauza inegalităţilor la care sunt expuse persoanele care au grijă de copii şi care lucrează în gospodărie.
„În timp ce criza adânceşte disparităţile de pe piaţa muncii, ţările UE pot utiliza această perioadă pentru a consolida programele sociale pentru persoanele vulnerabile din societăţile noastre, pentru a sprijini redresarea şi relansarea creării de locuri de muncă productive,” a adăugat Vincelette.
About The Author
