Cârtițele americane din anii 1980 sunt binecunoscute în lumea spionajului și lor li s-ar putea alătura curând la fel de infamii trădători ai Europei, cei care au reușit să transforme anii 2020 în ”deceniul spionului” pentru Europa, la fel cum anii 1980 au reprezentat deceniul spionajului în Statele Unite, se arată într-o analiză publicată de Politico, sub semnătura lui Michael Jonsson.
Luna trecută, doi frați suedezi au fost condamnați pentru spionaj în favoarea serviciului militar de informații al Rusiei, Direcția Principală a Statului Major General al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GRU). Dar condamnarea lor este doar cea mai recentă dintr-o listă aflată într-o creștere rapidă de cazuri de spionaj în Europa, și, în timp ce Rusia a stat în spatele majorității operațiunilor de spionaj de până acum, spionajul chinez este și el în creștere.
Anii 2020 încep tot mai mult să reprezinte ”deceniul spionului” pentru Europa, la fel cum anii 1980 au reprezentat ”deceniul spionului” pentru americani.
În anii 1980 au existat, în medie, șapte până la opt condamnări anuale pentru spionaj în Statele Unite, fiind vorba inclusiv de spioni de mare impact precum Jonathan Pollard, care a spionat pentru Israel, Anna Montes pentru Cuba și John Walker pentru Uniunea Sovietică.
Și deși cele mai infame cârtițe din SUA, precum Aldrich Ames din CIA și Robert Hanssen din FBI, și-au început trădările în același deceniu, ele au fost în cele din urmă demascate mulți ani mai târziu.
În mod similar, într-o revizuire preliminară a cauzelor judecătorești din Europa, întreprinsă pentru Agenția Suedeză de Cercetare pentru Apărare (Sw. FOI), în care au fost identificate 42 de persoane diferite condamnate pentru spionaj în Europa între 2010 și 2021, alte 13 persoane așteaptă să fie judecate, 37 dintre cei condamnați au spionat pentru Rusia. Și numărul a crescut dramatic.
Deceniul spionului FOI-R--5312--SEDin 2014 și 2018, condamnările pentru spionaj au crescut de peste trei ori față de cele dintre 2010 și 2013, ajungând la aproape șase pe an.
Iar de când a început războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aceste cifre au crescut din nou: numai în 2022, cel puțin șapte persoane au fost condamnate pentru spionaj pentru Rusia și trei pentru China.
Având în vedere că în urmă cu un deceniu existau doar una sau două condamnări pe an în Europa, aceasta reprezintă o schimbare clară.
Interesant este că aceste condamnări au avut loc în principal în nordul Europei – în special în statele baltice, care reprezintă peste 70 la sută din condamnări, deși au mai puțin de 2 la sută din populația Europei. În special Estonia a ajuns la concluzia că cea mai bună modalitate de a contracara spionajul este urmărirea penală, folosind instigatorul în încercarea de a descuraja potențialii spioni. Și, deși astfel de convingeri reprezintă doar vârful aisbergului, deoarece multe țări preferă rezultate mai discrete în contraspionaj decât depunerea de acuzații, mai mulți aliați europeni adoptă acum această abordare, ceea ce ar putea explica parțial creșterea bruscă a numărului de cazuri.
În unele privințe, însă, numărul de cazuri contează mai puțin decât cine spionează de fapt și ce informații sunt sutrase și transmise serviciului de spionaj.
În mod tulburător, aproximativ un sfert dintre spionii europeni condamnați au lucrat pentru agențiile de apărare sau de informații din propriile țări.
Aceste cârtițe aveau mai mult acces la informații importante și de înaltă calitate; au fost mai bine plătiți și activi mai mult timp decât alții; recrutorii lor au folosit tehnici comerciale mai elaborate pentru a-i proteja , inclusiv curieri, întâlniri în țări terțe, dead-drops și tehnologie avansată; și au fost în mod clar cele mai apreciate surse — pentru că au fost cele mai dăunătoare Europei.
Cazul suedezilor de luna trecută se potrivește bine acestui model.
Potrivit sentinței judecătorești, fratele mai mare, Peyman Kia, a lucrat atât pentru Serviciul de Securitate Suedez (Sw. SÄPO), cât și ulterior pentru Serviciul de Informații și Securitate Militare (Sw. MUST), de unde a sustras informații clasificate prin fotografierea ecranului computerului. Alertată că există o cârtiță care preda secrete Rusiei, SÄPO s-a concentrat asupra fratelui mai mare – fratele său mai mic, Payam, acționând în principal ca curier. Cei doi au fost condamnați la închisoare pe viață și, respectiv, la aproape 10 ani de închisoare.
Deși procurorii nu au divulgat detalii despre informațiile scurse, sentința sugerează că ceea ce a fost predat GRU a fost extrem de sensibil. Și în instanță, SÄPO a făcut paralele cu dublul agent FBI Robert Hanssen, al cărui spionaj pentru sovietici și ruși a fost descris într-un raport al Departamentului de Justiție al SUA drept „posibil cel mai mare dezastru de informații din istoria SUA”.
Alte cazuri importante din Europa înainte de 2021 includ acum
- un ofițer al armatei estoniane,
- un ofițer al armatei austriece ,
- un ofițer de contrainformații portughez și
- un oficial al serviciilor de informații estoniene.
De asemenea, privind în perspectivă, se pare că există deja — la doar doi ani de la începutul acestui deceniu — investigații asupra
- unui ofițer de marină italian ,
- a unui ofițer de armată franceză ,
- a unui soldat german,
- a unui ofițer de informații german,
- precum și a șapte bulgari cu legături cu serviciile lor naționale de securitate și militar.
Anul trecut, rapoartele despre noi investigații și cazuri de spionaj în Europa au venit atât de repede încât a fost dificil de ținut evidența lor. Desigur, acest ritm poate fi parțial rezultatul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, cu serviciile de securitate ale Moscovei lucrând în exces, iar omologii lor occidentali răspunzând corespunzător.
Deoarece majoritatea acestor cazuri și anchete în desfășurare par să implice spionaj întreprins în numele GRU, totuși, trebuie răspuns la întrebarea dacă serviciul de informații militar al Rusiei ar fi putut fi compromis sau dacă e vorba doar de neglijență.
În plus, pe măsură ce oficialii de securitate occidentali își mută acum atenția de la contraterorism la contraspionaj cât de repede pot, nu doar Rusia este în mintea lor.
Atât MI5 din Marea Britanie, cât și CIA din Statele Unite au emis avertismente că, de fapt, nu Rusia, ci China reprezintă cea mai mare amenințare pe termen lung la adresa securității Europei.
(Sursa: Politico/ Autor: Michael Jonsson)
