Decretul președintelui a fost modificat și votat după cum au dorit PSD, ALDE și Pro România, astfel că starea de urgență se va prelungi cu 30 de zile, dar va cuprinde și obligații pentru Guvern.
Una dintre ele acest obligații forțează Executivul să prezinte săptămânal un raport privind măsurile luate. La şedinţa care s-a desfăşurat online s-au înregistrat 404 voturi „pentru”, 29 „împotrivă” şi 5 abţineri.
Au fost introduse 4 articole care prevăd obligaţii pentru Guvern.
„Pe durata stării de urgenţă restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi este dispusă numai prin acte normative cu putere de lege” şi doar pentru „prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, temeinic motivată şi cu respectarea strictă a exigenţelor art. 53 alin. (2) din Constituţia României”, prevăd textele adoptate.
Pe perioada stării de urgenţă, periodic, la fiecare 7 zile sau ori de câte ori este necesar, Guvernul prezintă Parlamentului un raport cuprinzând măsurile adoptate sau preconizate pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19 şi motivele care le-au determinat, mai prevede hotărârea adoptată.
„În termen de 30 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Guvernul va prezenta Parlamentului un raport complet privind măsurile adoptate pe perioada stării de urgenţă pentru prevenirea şi combaterea epidemiei COVID-19, măsurile care au restrâns exerciţiul unor drepturi sau libertăţi fundamentale şi măsurile cu caracter economic şi social, temeiurile care au determinat luarea măsurilor şi efectele produse, precum şi conformitatea acestora cu exigenţele dispoziţiilor art. 53 şi art. 93 din Constituţia României, ale Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 22 din 21 ianuarie 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare”, se arată hotărârea adoptată de Parlament.
În termen de 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă, Curtea de Conturi va efectua un control al modului de gestionare a resurselor publice în această perioadă şi va prezenta Parlamentului un raport cuprinzând cele constatate, concluzii şi propuneri, în condiţiile prevăzute de Constituţia României, conform hotărârii.
Liderul deputaţilor liberali, Florin Roman, a cerut eliminarea articolelor care prevăd condiţiile pentru Guvern, acelaşi amendament fiind făcut şi de liderul deputaţilor USR, Cătălin Drulă.
Decretul prezidențial, modificat. Tăriceanu are ceva de zis
ALDE a cerut Executivului să retragă solicitarea adresată Consiliului Europei de activare a articolului 15 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Potrivit lui Tăriceanu, decretul de prelungire a stării de urgenţă nu răspunde necesităţilor reale ale oamenilor, motiv pentru care votul parlamentarilor ALDE este împotrivă.
„Prin urmare, parlamentarii ALDE vor vota contra prelungirii stării de urgenţă, pentru că acest decret nu răspunde nici aşteptărilor şi nici necesităţilor reale ale oamenilor, ale economiei, fie ca vorbim de plan medical, sanitar, fie că vorbim de cel social sau economic”, a spus Tăriceanu.
UDMR spune că Guvernul nu este unul de încredere
Parlamentarii UDMR votează în favoarea decretului preşedintelui privind prelungirea stării de urgenţă cu 30 de zile, dar consideră că Guvernul trebuie să ia măsuri ferme în sănătate şi economie.
„Au trecut aproape cinci săptămâni din momentul în care am votat un guvern minoritar, propus de Partidul Naţional Liberal. Atunci am avut un singur argument în favoarea acelui vot, şi anume faptul că România se afla la începutul epidemiei de COVID-19. Şi, în aceste condiţii, aţi primit un cec în alb. Preşedintele României a decretat imediat starea de urgenţă, pe care din nou am votat-o. Şi, prin acel vot dat de Parlament, încă o dată, aţi primit puteri sporite. Aţi primit responsabilitatea pe care aţi dorit-o şi toate instrumentele administrative necesare pentru a gestiona ţara, pentru a proteja viaţa oamenilor, pentru a lua decizii în perspectiva post – pandemiei, pentru a proteja, în primul rând, firmele mici si mijlocii, locurile de muncă, fără de care România ar risca să fie nu numai o ţară săracă la periferia Europei, dar ar putea deveni şi foarte vulnerabilă la toate schimbările care vor urma acestei pandemii”, a afirmat Kelemen Hunor.
About The Author
