Alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 24 februarie 2019 transformă viaţa politică de la Chişinău într-un câmp de luptă electoral al formaţiunilor politice pro-europene şi pro-putiniste. Deşi campania electorală încă nu a început, binomul Dodon-Plahotniuc lucrează pentru consolidarea electoratelor ţintă, în contextul în care miza o reprezintă viitorul geopolitic al R.Moldova. Dacă Plahotniuc şi oamenii săi din PDM (Partidul Democrat din Republica Moldova) au oscilat între VEST şi EST îngropând drumul european al R.Moldova, preşedintele statului moldovean, Igor Dodon, în cele şase vizite efectuate la Moscova de la începutul mandatului său a încercat să îi intre cu orice preţ în graţiile “Ţarului de la Kremlin”. Deşi nu a obţinut nicio favoare economică majoră pentru Republica Moldova din partea lui Putin, Dodon a reuşit printr-o campanie agresivă de PR politic să îşi consolideze electoratul pro–putinist al PSRM şi chiar să-l câştige pe cel al PCRM(Partidul Comuniştilor din Republica Moldova), odată cu prăbuşirea fostului lider comunist, Vladimir Voronin.
Ultimul sondaj de opinie dat publicităţii în luna noiembrie de către IPP (Institutul de Politici Publice) îi dă apă la moară lui Igor Dodon să spere într-o victorie la scor în alegerile din 24 februarie 2019 a formaţiunii sale, PSRM (Partidul Socialiștilor din Republica Moldova) şi chiar să promită zilele acestea la Moscova, că va schimba Acordul de Asociere şi Liber Schimb parafat de statul moldovean cu UE la Vilnius în 2014, accelerând apropierea de Federaţia Rusă. Până în momentul de faţă, discursul pro-putinist al Igor Dodon nu aduce elemente noi faţă de ceea ce a susţinut în aceşti trei ani de mandat vizavi de Kremlin şi Vladimir Putin, însă PSRM s-a consolidat în aceşti ani de guvernare a oamenilor lui Plahotniuc, şi se bucură de încrederea a 28% dintre respondenți, iar şeful statului moldovean de încrederea a 15, 6% dintre participanţii la sondaj.
La rândul său, analistul politic Victor Ciobanu susţine că socialiştii lui Dodon stau bine în sondaje, deoarece în Republica Moldova electoratul de stângă are nostalgii după URSS, în contextul în care 40% dintre respondenții sondajului IP și-ar dori reconstituirea “Imperiului Sovietic”.
„Ați văzut un bloc special în acest sondaj care vorbește despre atitudinea oamenilor față de Uniunea Sovietică. Este un electorat stabil de stânga care, în fond, se menține. A fost preluat de socialiști de la comuniști și se menține relativ structurat, relativ stabil. Dacă vă uitați pe mass-media în rating-ul ce privesc moldovenii, o să atestați că acolo sunt, vreo patru-cinci din zece, posturi rusești. Aceștia nu mai sunt, așa cum se interpretează uneori, doar pensionari sau rusofoni, acesta este un segment foarte mic. Acolo este o jumătate de populație care este orientată spre Uniunea Sovietică, care nu mai poate fi reconstituită, dar acest mit există în percepția populației. În mod normal el se proiectează pe intenția de vot și, dacă ne imaginăm că dispare cumva PSRM, acest loc oricum va fi ocupat de cineva, care va exploata aceste percepții și va acumula la fel de mult”, a subliniat Victor Ciobanu.
În schimb, Igor Boţan susţine că PSRM exploatează „mitul Uniunii Sovietice”, deşi în ultimii doi ani, încrederea în „liderul neformal” al socialiștilor Igor Dodon a scăzut.
„Doi ani de zile în urmă, domnul Dodon a fost ales președinte de mai mult de jumătate dintre cetățeni. Ceea ce trebuie acum să ne intereseze este cum evoluează încrederea în domnul Dodon. Noi vedem că ea scade, încet, dar sigur, scade și există o explicație pentru asta”, a adăugat Igor Boțan.
Animat de scorul foarte bun din acest sondaj pe care l-a obţinut formaţiunea sa (PSRM), Igor Dodon a supralicitat joi la Sankt Petersburg la întâlnirea informală a Consiliului Suprem al Uniunii Economice Eurasiatice, unde i-a promis “Ţarului de la Kremlin” că dacă socialiştii vor obţine majoritatea în plenul de la Chişinău, după alegerile din februarie 2019, va renegocia cu UE Acordul de Asociere al Republicii Moldova deoarece acesta a fost aprobat “în forma brută”.
În fond, această promisiune a şefului statului moldovean ar trebui să dea de gândit forţelor pro-europene şi unioniste să îşi facă o strategie comună în contextul apropierii alegerilor din 24 februarie 2019, până nu este prea târziu astfel încât forţele pro-putiniste şi PDM-ul lui Plahotniuc să nu facă majoritatea în viitorul Parlament din primăvară.
De fapt, preşedintele Republicii Moldova încearcă cu ajutorul acestor declaraţii măgulitoare să obţină fonduri şi sprijin economic de la Kremlin, în contextul în care oligarhul Vladimir Plahotniuc nu a renunţat la cartea americană şi l-a trimis în aceste zile peste Ocean, pe finul său, Andrian Candu.
Dodon suspină după Moscova şi ajutorul lui Putin
Dodon este incapabil să câştige mărinimia lui Putin în contextul în care acesta joacă strategic în Transnistria, Donbass şi Crimeea, iar “Ţarul de la Kremlin” încă nu-l consideră pe şeful statului moldovean un partener de încredere, după circul zilnic pe care-l face aproape zilnic cu Plahotniuc, la Chişinău. În fond, este un circ politic gratuit pentru că este evident că fără sprijinul tacit al oligarhului cel bun şi al ruşilor din Transnistria, Igor Dodon nu ar fi ajuns niciodată preşedinte.
„Interesele reale ale țării noastre nu au fost luate în considerare. Acest lucru a dus la un dezechilibru grav pe piața externă și pe cea internă, precum şi a provocat pagube producătorului autohton. Această situație trebuie îndreptată, deoarece mii de producători moldoveni suferă anual pierderi imense”, a declarat Igor Dodon.
Potrivit acestuia, atunci când PSRM-ul va obţine majoritatea parlamentară în 2019, va fi elaborat un nou proiect al Acordului de Asociere la UE, adaptat la necesităţile economice ale Republicii Moldova”.
În ceea ce privește chestiunea vizitelor sale frecvente la Moscova, Dodon a spus că „a fost prezent acolo unde interesele Republicii Moldova au cerut acest lucru, unde a existat posibilitatea de a corecta greșelile politice grave în domeniul politicii externe făcute de guvernul democrat”.
„Dacă eu personal nu m-aş fi apucat în cel mai serios mod de restabilirea bunelor relații cu Federația Rusă, țara noastră ar fi suferit pierderi economice și sociale enorme. Am reușit să readuc pe piața rusă o parte semnificativă a exporturilor moldovenești, precum și să obțin graţierea migrațională a zeci de mii de cetățeni care lucrează în această țară”, a adăugat şeful statului moldovean.
De asemenea, Dodon a mai susţinut că în ultimele luni, „și-a exprimat cât mai clar posibil poziția în problemele de politică externă: echilibru în relațiile cu Vestul și cu Estul”.
„Lăsaţi-ne să restabilim bunele relații cu Federația Rusă (subminate grav prin acțiunile autorităților eurounioniste) și, în același timp, să menținem parteneriatul cu țările occidentale într-un format pe bază de respect reciproc. Strategia Guvernului, dimpotrivă, susține o campanie de propagandă acerbă împotriva Rusiei și dă foc la o mulţime de punţi cu Estul, pe care eu încerc să le restaurez. Iar în relațiile cu Occidentul, toate guvernările care au urmat după anul 2009 promovează un stil de supunere, de aservire, care subminează suveranitatea Republicii Moldova”, a adăugat Igor Dodon, menționând că „ironia constă în faptul că toate aceste guvernări au dezamăgit foarte mult reprezentanții lumii occidentale”.
Dincolo de obedienţa sa obişnuită şi cultul personalităţii pentru Vladimir Putin, şeful statului moldovean uită sau mai bine zis trece cu vederea realităţile economice din Republica Moldova unde UE a devenit principalul partener economic al statului frate dintre Prut şi Nistru. Dacă politic şi financiar drumul european al R.Moldova este blocat pentru moment, economic România şi UE încă investesc în economia moldavă. În schimb, Uniunea Euro-Asiatică a rămas încă un proiect geopolitic pe hârtie la nivelul anului 2013, pentru că Kremlinul are alte priorităţi pentru moment: Ucraina, Marea Neagră, Siria şi mai nou, Libia.
”Moldova este un producător tradițional al unei game largi de produse de înaltă calitate extrem de solicitate în țările UEEA, fapt de care trebuie să profităm neapărat. În anul precedent, țările UEEA au importat din alte țări: 1,6 mln. de tone de mere și pere, dintre care 230 mii tone din Moldova; 183 mii de tone de legume, și doar 11 mii de tone din Moldova; 590 mii de tone de caise, vișine, piersici, prune, dintre care 56 mii tone din Moldova; 560 mii de tone de struguri, cota Moldovei constituind 60 de mii de tone. O situație similară se atestă și în cazul produselor alcoolice și a celor conservate. O analiză comparativă demonstrează că există un potențial enorm pentru majorarea exportului mărfurilor moldovenești pe piețele din UEEA, ceea ce va oferi un impuls considerabil creșterii economice și va duce la crearea a sute de mii de locuri de muncă în Republica Moldova”, a scris Igor Dodon, pe Facebook.
Potrivit acestuia, Republica Moldova poate propune partenerilor săi din UEEA condiții favorabile pentru organizarea mai multor industrii pe teritoriul său, cu exportul ulterior al producției finale în țările cu care Moldova are încheiate acorduri de liber schimb: Uniunea Europeană, CSI, țările din zona central-europeană de comerț liber și Republica Turcia.
Uniunea Europeană versus Uniunea Euro-Asiatică şi economia moldovenească
“Ca stat neutru, Moldova menține legături reciproc avantajoase cu diferite țări ale lumii, însă acordă o atenție deosebită restabilirii și aprofundării colaborării cu partenerii tradiționali din spațiul post-sovietic”, a subliniat preşedintele R.Moldova.
Pe de altă parte, inspectorii Rosselhoznadzor (Serviciul Fitosanitar al Federaţiei Ruse) nu au permis vânzarea unui lot de struguri din R. Moldova, depozitat temporar în localitatea Şuşarî, lângă Sankt Petersburg. Interdicţia vine după ce, în urma unei inspecţii fitosanitare, în lot ar fi fost depistate „tulpini vii de ale unui reprezentant periculos de buruieni-paraziţi (cu haustori şi seminţe) – Torţelul, acesta fiind un element de carantină pentru Uniunea Economică Eurasiatică”. Lotul de struguri proaspeţi(circa19,7 tone) a sosit cu un camion din Republica Moldova.
Expertiza efectuată la “Laboratorul Veterinar Inter-regional Leningrad” a confirmat prezenţa tulpinilor de torţel, aflate în stadiul de fructificare. Pentru a împiedica răspândirea plantei dăunătoare, a fost interzisă livrarea strugurilor din Moldova infectaţi cu cuscută.
Ori această practică este folosită cu succes de Federaţia Rusă, începând cu 2013, şi Igor Dodon nu a reuşit să obţină în tot acest răstimp la Kremlin deblocarea exportului de fructe şi produse viticole moldoveneşti în Federaţia Rusă, ci doar numai pentru Găgăuzia. Şi totuşi acum ce aţi obţinut concret de la Kremlin, domnule Dodon? Răspunsul este simplu de dat: nimic, ci doar imagine şi PR politic pentru electoratul pro-putinist din Moldova.
Conştient de jocul geopolitic pe care Dodon îl încearcă la Kremlin, Plahotniuc încă nu a renunţat la SUA şi l-a trimis peste Ocean, pe Andrian Candu, şeful plenului de la Chişinău, într-o vizită fulger. Strategia acestora este simplă: asocierea imagologică cu Ucraina, pericolul rusesc şi implicit bani şi asistenţă pentru Moldova.
“Devine tot mai periculos din cauza alegerilor care urmează în Ucraina şi în Moldova. Noi deja simţim implicarea şi suportul primit de partidele pro-ruse, astfel încât acestea să câştige alegerile şi să preia guvernarea. Implicându-se, astfel, în treburile interne ale Moldovei şi Ucrainei, Rusia îşi propune să preia controlul asupra acestor ţări şi să refacă Uniunea Sovietică, pentru că asta pare a fi planul”, a declarat Andrian Candu, la o emisiune tv de peste Ocean.
În momentul de faţă, cărţile geostrategice la Chişinău nu sunt jucate definitiv întrucât Plahotniuc şi Dodon îşi testează încă strategiile de PR politic în SUA şi Kremlin, dar degringolada din tabară partidelor pro-europene şi unioniste s-ar putea lăsa cu o mare catastrofă pentru viitorul european al statului frate dintre Prut şi Nistru. Pentru a putea pătrunde în viitorul plen de la Chişinău aceste forţe politice lucide din Republica Moldova sunt obligate să se unească într-o platformă, dar dacă Andrei Năstase şi Maia Sandu vor condiţiona participarea în coaliţia lărgită vor pierde totul, înainte de desfăşurarea alegerilor. Până la alegeri, viitorul Republicii Moldova este incert, iar presiunile Moscovei tot mai evidente, după tot ce se întâmplă în aceste săptămâni în Ucraina.