Patru din zece români mai au încredere în independenţa tribunalelor şi a judecătorilor, număr care este în scădere faţă de 2018, potrivit Eurobarometrului publicat de Comisia Europeană.
Numărul este mult mai mic dacă îl comparăm cu media la nivelul UE 28 (56%). Pe de altă parte, proporţia celor cu o percepţie destul de proastă (27%) şi foarte proastă (17%) a crescut cu 3 şi respectiv 2 puncte procentuale faţă de anul trecut, în timp ce 16% dintre români au răspuns că nu ştiu (+2).
La nivelul UE 28, proporţia celor cu o percepţie:
- bună (12%)
- destul de bună (44%)
Acestea sunt în creștere în primul caz (+1) şi în scădere în al doilea (-1). În acelaşi timp, la nivelul UE 28 proporţia celor cu o părere destul de proastă (22%) şi foarte proastă (11%) este de doar 33%, faţă de 44% în România.
Dacă ne luăm după vârstă, românii spun că au o percepţie bună şi destul de bună despre independenţa justiţiei este de cel de 15-24 de ani, urmat de 40-54 de ani. La polul opus se află românii din segmentul de vârstă de peste 55 de ani, din care 31% au afirmat că au o astfel de percepţie.
44% sunt cei care percep independenţa justiţiei drept destul de proastă sau foarte proastă văd în amestecurile şi presiunile din partea guvernului şi a politicienilor principala cauză pentru această situaţie.
Nu mai puţin de 48% dintre ei afirmă că existenţa acestor amestecuri şi presiuni contează „foarte mult” în percepţia lor asupra justiţiei, în timp ce 23% susţin că este oarecum importantă.
De asemenea, afirmaţia că statutul şi poziţia judecătorilor nu le garantează acestora independenţa justifică „foarte mult” percepţia lor negativă asupra justiţiei în cazul a 18% dintre respondenţi, în timp ce 37% spun că o justifică „oarecum”.
About The Author
