Legea de executare a pedepselor privative de libertate și sesizarea cu privire la neconstituționalitatea ea, făcută de PNL, sunt discutate la Curtea Constituţională a României.
Liberalii sesizaseră Curtea Constituţională cu privire la legea de executare a pedepselor privative de libertate, pe motiv că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR care declara actul normativ neconstituţional în integralitatea lui şi nu l-a respins.
„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale”, spuneau semnatarii liberali.
Legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională. Aceasta a fost adoptată iniţial de Camera Deputaţilor, la începutul verii, şi a fost contestată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele Klaus Iohannis.
Cele două sesizări au fost admise de Curte, iar Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative. „La data de 4.07.2018, Curtea Constituţională a României a admis, în urma obiecţiei de neconstituţionalitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că dispoziţiile articolului unic pct. 2 – 5 şi pct. 10 din Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr. 453/4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 617 din 18 iulie 2018”, au explicat semnatarii sesizării.
În sesizare a formulat obiecţie de neconstituţionalitate şi preşedintele României, iar Curtea Constituţională a constatat, la data de 18 septembrie, că legea este neconstituţională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare a legii.
„În conformitate cu Decizia nr. 432/2018 a Curţii Constituţionale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituţională, Parlamentul României are obligaţia de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituţionale„, mai spuneau liberalii.
Cu toate acestea legea a fost adoptată în Camera Deputaţilor, pe 14 noiembrie. Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia 561/2018, că legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei, deoarece există o configuraţie semnificativ diferită între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor.
Potrivit sesizării liberalilor, modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial.
About The Author
