joi, septembrie 23, 2021
AcasăAgenda ZileiLegea de executare a pedepselor privative de libertate, contestată la CCR

Legea de executare a pedepselor privative de libertate, contestată la CCR

Liberalii au sesizat Curtea Constituţională în legătură cu legea de executare a pedepselor privative de libertate, motivând că Parlamentul a ignorat o decizie precedentă a CCR. În respectiva decizie, actul normativ era declarat neconstituţional în integralitatea lui, iar Parlamentul nu l-a respins. 

„Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională deoarece încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, fiind adoptată cu nerespectarea deciziei nr. 561/2018 a Curţii Constituţionale”, se arată în sesizarea liberalilor.  

Documentul arată că legea încalcă dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţia României referitoare la caracterul obligatoriu erga omnes al deciziilor CCR, fiind, în integralitatea sa, neconstituţională. Legea a fost adoptată iniţial de Camera Deputaţilor, pe 6 iunie 2018, şi a fost contestată la CCCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de preşedintele Klaus Iohannis. 

Ambele sesizări au fost admise de CCR, iar Parlamentul României trebuia să constate încetarea de drept a procedurii legislative. „La data de 4.07.2018, Curtea Constituţională a României a admis, în urma obiecţiei de neconstituţionalitate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, că dispoziţiile articolului unic pct. 2 – 5 şi pct. 10 din Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal sunt neconstituţionale în raport cu criticile formulate, fiind pronunţată în acest sens Decizia nr. 453/4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial nr. 617 din 18 iulie 2018”, au mai scris liberalii.

În sesizare se arată că aceeaşi lege a formulat obiecţie de neconstituţionalitate şi preşedintele României, iar Curtea Constituţională a constatat, la data de 18 septembrie 2018, că legea este neconstituţională în ansamblul său pentru motivul extrinsec de neconstituţionalitate referitor la încălcarea principiului bicameralismului în procesul de adoptare a legii. 

Legea de executare a pedepselor privative de libertate, lege neconstituțională

„În conformitate cu Decizia nr. 432/2018 a Curţii Constituţionale, paragraf 32, dacă o lege este constatată, în ansamblul său, ca neconstituţională, Parlamentul României are obligaţia de a înceta, de drept, procedura legislativă asupra legii neconstituţionale”, spun semnatarii sesizării. 

PNL-iștii spun că situaţia este identică cu precedentul legislativ referitor la Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, care a determinat Curtea Constituţională să pronunţe două decizii de admitere a unor obiecţii de neconstituţionalitate a legii în ansamblul său, respectiv Decizia 718/2017 şi Decizia 432/2018. 

Curtea Constituţională a constatat, prin Decizia 561/2018, că legea pentru modificarea şi completarea Legii 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal este neconstituţională, în ansamblul ei deoarece „Curtea reţine existenţa unei configuraţii semnificativ diferite între forma legii criticate adoptate de Senat şi forma adoptată de Camera Deputaţilor”.

„Modificările şi completările pe care Camera Deputaţilor le-a adus propunerii legislative adoptate de prima Cameră sesizată nu se raportează la materia avută în vedere de aceasta din urmă şi deturnează concepţia de ansamblu a acesteia, prin stabilirea unor soluţii legislative diferite, ce se referă la alte instituţii din materia executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, iar nu la cea avută în vedere iniţial”, mai arată semnatarii sesizării. 

Ei menţionează că Parlamentul României a ignorat starea de drept, astfel cum a fost descrisă de Curtea Constituţională şi a procedat la reexaminarea legii neconstituţionale. 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate