miercuri, septembrie 22, 2021
AcasăAgenda ZileiLegea offshore vine cu consecinţe negative asupra industriei româneşti

Legea offshore vine cu consecinţe negative asupra industriei româneşti

Amendamentele votate marţi seara la Legea offshore vor avea consecinţe negative asupra industriei româneşti de petrol şi gaze şi vor descuraja investiţiile din Marea Neagră, se arată într-un comunicat al Federaţiei Patronale de Petrol şi Gaze (FPPG). 

Petroliștii au emis informarea după ce Camera Deputaţilor a decis, miercuri, cu 210 voturi „pentru” şi o abţinere, retrimiterea la comisii pentru o săptămână a raportului la Legea offshore. 

Noile modificări aduse legislaţiei offshore, dezbătute în cadrul şedinţei celor trei comisii reunite din Camera Deputaţilor, afectează principii de bază pentru orice investiţie, respectiv stabilitatea cadrului fiscal. Stabilitatea şi predictibilitatea mediului legislativ românesc, în general, şi a regimului fiscal, în particular, pe întreaga perioadă a contractelor de concesiune, reprezintă o condiţie esenţială pentru dezvoltarea cu succes a resurselor de hidrocarburi offshore”, spun reprezentanţii companiilor petroliere. 

Investitorii din upstream îşi asumă riscuri mari prin investiţiile în sectorul offshore din România: riscul de eşec al explorării, riscul de preţ pentru petrol şi gaze, riscurile tehnice şi operaţionale. 

Consecinţe negative asupra industriei româneşti

În aceste condiţii, amendamentele adoptate vor avea un impact negativ semnificativ asupra industriei de petrol şi gaze offshore din România şi vor descuraja investiţiile din Marea Neagră, cu consecinţa diminuării potenţialului de producţie suplimentară de hidrocarburi din zona offshore. 

Reprezentanţii FPPG spun că dezvoltarea sectorului offshore de gaze naturale este o oportunitate istorică pentru ţara noastră, putând aduce beneficii de securitate energetică, economice şi sociale. 

„Adoptarea unui cadru echitabil şi stabil de reglementare offshore, care să permită demararea lucrărilor de dezvoltare şi producţie, reprezintă un imperativ strategic. De deciziile politice luate în următoarele luni depinde viitorul acestui sector de importanţă fundamentală pentru România”, au mai subliniat FPPG. 

Potrivit textului adoptat marți seara, limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, faţă de 60% cum era în varianta adoptată de Senat. 

„Impozitul asupra veniturilor suplimentare offshore ţine seama de preţul de referinţă stabilit de ANRM pentru calculul redevenţelor. Tranzacţiile desfăşurate sub preţul de referinţă se impozitează la preţul de referinţă”, prevede o parte dintr-un amendament al PSD.

Acesta mai stipula că, procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al preţurilor de consum, după cum urmează:

  1. a) 30% din venitul suplimentar pentru preţurile de până la 85 lei/MWh inclusiv;
  2. b) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
  3. c) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
  4. d) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
  5. e) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
  6. f) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
  7. g) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
  8. h) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
  9. i) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh 

Alte decizii luate în comisiile din Parlament

Deputaţii din comisii au aprobat şi un amendament potrivit căruia „titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a prezentei legi beneficiază, pe toată perioada derulării acestora, de nivelul de redevenţă, cotele procentuale de redevenţă petrolieră, pragurile de producţie brută aferente acestor cote existente la data intrării în vigoare a prezentei legi”. 

„Sumele datorate de titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetrele offshore ca impozit asupra veniturilor suplimentare se colectează într-un cont special cu destinaţia venit la Fondul special de finanţare a contractelor de parteneriat public privat (…) şi extinderea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a sistemului naţional de transport gaze naturale. Repartizarea sumelor colectate se face prin hotărâre a Guvernului”, s-a mai stabilit aseară în comisiile din Camera Deputaților.

Sumele colectate din impozitul asupra veniturilor suplimentare se administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate