În România ar urma să fie aplicat modelul de muncă Kurzarbeit, care prevede asigurarea unui program flexibil, dar că sunt necesare stabilirea unei perioade de implementare, precum şi criterii clare de acordare, a anunțat premierul Ludovic Orban.
„Această modalitate de susţinere a angajaţilor şi companiilor (Kurzarbeit, n.r.) are oarecum un caracter de noutate în România şi ea a fost aplicată în ţări europene, în special în Germania, şi a dat rezultate. Încercăm şi noi să aplicăm acest sistem de program flexibil de muncă. Trebuie să fixăm cadrul”, a declarat Orban.
La nivelul Uniunii Europene a fost aprobat programul SURE, destinat decontării cheltuielilor efectuate de state pentru anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit.
„Ideea în sine nu este foarte complicată. Dacă unei companii i s-a redus vânzarea cu un anumit procent, ca să nu dea afară angajaţii – cu procentul corespunzător – practic stabileşte un program flexibil de muncă pentru angajaţi şi statul plăteşte perioada de timp care nu e lucrată de angajaţi, corespunzătoare reducerii”, a precizat premierul.
Modelul de muncă Kurzarbeit are nevoie de prevederi
Orban a subliniat că trebuie stabilite criterii clare pentru implementarea programului, astfel încât să nu recurgă la măsuri de sprijin firmele care în realitate nu ar avea nevoie de ele.
„Sigur, măsura se aplică o perioadă limitată, atunci când apare o perturbare majoră pe piaţă, cum este criza economică generată de epidemia de COVID. Deci, va trebui să stabilim o perioadă de aplicare şi va trebui să gândim foarte bine cum punem în funcţiune acest mecanism, astfel încât pe de o parte să fie cât mai uşor de accesat, fără proceduri birocratice complicate. Pe de altă parte, să asigure criterii de acordare a ajutorului către companii şi către angajaţi foarte clare, foarte precise, astfel încât să nu existe probleme foarte mari în interpretarea modului în care este aplicat şi să reducă cât mai mult posibilitatea ca unii angajatori să poate să utilizeze această formă de protecţie fără să aibă nevoie sau ca resursă suplimentară de venit, în condiţiile în care ei, teoretic, nu ar avea nevoie de această măsură”, a menţionat Orban.
Programul este util şi în contextul în care este necesară menţinerea cererii la un nivel rezonabil pe piaţa internă, după ce au scăzut cererile de exporturi.
„Economia României este în mare parte dependentă de economia europeană. Noi avem aproape 80% din volumul schimburilor comerciale cu ţări din UE. Dacă mai punem Statele Unite şi încă câteva ţări – practic, cam asta este relaţia economică a României cu diferite ţări. Noi depindem într-o mare măsură de redresarea acestor economii şi de revenirea cererii la un nivel cât mai aproape de normal. Pe de altă parte, trebuie să avem foarte mare grijă să şi menţinem cererea la un nivel rezonabil, astfel încât măcar cererea pe piaţa internă să permită susţinerea activităţii foarte multor companii care sunt afectate în momentul de faţă de căderea cererii în ţările în care exportă”, a spus Orban.
About The Author
