Parchetul European (EPPO) și-a început marți, 1 iunie, activitatea, a anunțat Laura Codruța Kovesi, prima șefă a nou-înființatei instituții de luptă împotriva fraudei și corupției din Uniunea Europeană.
“Acesta este un moment istoric. Astăzi, EPPO își preia îndatoririle (…) “Ținta noastră sunt infracțiunile economice și financiare. Aceasta este cea mai comună amenințare la adresa oricărei societăți democratice (…) Avem o responsabilitate enormă. Nu există niciun precedent pentru Biroul Procurorului Public European. Deciziile noastre afectează direct drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni. Suntem primul instrument care apără statul de drept în UE. Succesul nostru este o chestiune de credibilitate pentru Uniunea noastră”, a spus Kövesi, marți, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate la sediul instituției din Luxembourg
Constituită cu participarea a 22 de state din cele 27 membre ale Uniunii Europene, chiar dacă două dintre statele participante, Slovenia și Finlanda, n-au reușit să-și desemneze și să-și trimită reprezentanții la Luxembourg, instituția condusă de laura Codruța Koveși are ca sarcină principală anchetarea şi urmărirea în justiţie a tuturor celor care fraudează bugetul UE.
EPPO va investiga şi urmări penal frauda în materie de TVA dacă implică cel puţin două state membre şi sume de cel puţin 10 milioane de euro, corupţia sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE şi spălarea de bani.
Frauda transfrontalieră cu TVA este estimată între 30 și 60 de miliarde de euro anual, de peste 120 de ori mai mult decât toate celelalte infracțiuni cu fonduri europene, se arată într-o analiză realizată anul trecut de Institutul Kiel pentru Economia Mondială și Institutul ifo din Munchen.
De asemenea, EPPO urmărește penal și alte tipuri de fraudă care aduc atingere bugetului UE, precum:
- frauda în materie de cheltuieli și venituri;
- spălarea de bani aferentă activelor provenite din fraudarea bugetului UE;
- corupția activă și pasivă sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE;
- participarea la o organizație criminală în cazul în care scopul principal al activităților acesteia este săvârșirea de infracțiuni împotriva bugetului UE.
Pentru sarcina de a-i identifica și urmări penal pe corupții europeni, EPPO dispune de o finanțare anuală de 44,9 milioane de euro. „Avem bani pentru 140 de procurori”, susține Kövesi, care subliniază că sunt necesari „cincizeci de anchetatori și analiști financiari la sediul din Luxemburg”, unde se află Parchetul, având în vedere „provocările” „efectuării investigațiilor în statele membre”.
Cinci țări, Polonia, Ungaria, Danemarca, Irlanda și Suedia, nu s-au alăturat EPPO, din cauza unor „decizii politice”, spune Kövesi, care speră că vor fi convinse de Comisia Europeană să li se alăture.
Parchetul European își va desfășura investigațiile independent față de Comisie, de celelalte instituții și organisme ale UE, precum și față de statele membre. Acesta va completa activitatea altor organisme și agenții ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust și Europol, cooperând cu ele, precum și cu autoritățile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European. Se preconizează că EPPO va investiga, în cele din urmă, aproximativ 3 000 de cazuri pe an.
De asemenea, EPPO funcționează pe două niveluri: primul, centralizat, la Luxemburg, cu Koveși si 22 de procurori (câte unul din fiecare stat participant) și un al doilea, cu procurorii naționali delegați, care lucrează coordonat în țările pe care le reprezintă.
