- Republica Moldova – 263,280
- Germania – 109,888
- Italia – 70,756
- Statele Unite ale Americii – 62,496
- Canada – 45,879
- Spania – 45,857
- Israel – 42,487
- Ungaria – 28,514
- Austria – 21,729
- Franţa – 21,623
- Marea Britanie – 10,072
- Ucraina – 8,122
- Belgia – 7,991
- Elveţia – 6,838
- Grecia – 5,515
- Australia – 5,435
- Olanda – 3,865
- Suedia – 3,594
- Turcia – 2059
- Federaţia Rusă – 1,993
- Danemarca – 1,882
- Portugalia – 1,849
- Iordania – 1,771
- Irlanda – 1,735
- Serbia – 1,636
- Republica Cehă – 1,448
- Cipru – 1,306
- Norvegia – 1,301
- Noua Zeelandă – 1,051
- Luxemburg – 999.
În restul ţărilor, numărul cetăţenilor români cu CRDS nu depăşeşte pragul de 1000. „Interpelarea mea a venit în contextul discuţiilor privind necesitatea operărilor unor modificări ale legislaţiei privind votul în Diaspora şi a anticipat, practic, prevederea potrivit căreia Ministerul Afacerilor Externe va avea obligaţia să transmită AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state”, a declarat deputatul PMP Constantin Codreanu.
Miza este una esenţială: stabilirea, în funcţie de numărul cetăţenilor români defalcat pe state, a numărului secţiilor de vot necesare pentru asigurarea exprimării dreptului fundamental de a vota şi pentru evitarea situaţiilor similare celei produse inclusiv la recentele alegeri europarlamentare.
„O a doua miză, la fel de importantă, este discuţia privind norma de reprezentare a cetăţenilor români din Diaspora, comunităţile istorice şi Republica Moldova în Parlamentul României. Este un subiect pe care l-am abordat în repetate rânduri – nu este normal ca circumscripţia electorală care include cel mai mic judeţ al României (Covasna, puţin peste 200.000) să aibă acelaşi număr de parlamentari ca cea mai mare circumscripţie electorală, Diaspora, cu peste 5.000.000 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate”, mai spune acesta.