Populismul politic își face simțită tot mai mult prezență, astfel că cele mai recente prognoze ale FMI au corectat în creştere prognoza deficitului bugetar pe 2018, care este estimat acum la 3,6%, peste ţinta de 3% din PIB.
„Constatăm deteriorarea structurii bugetare, care produce vulnerabilităţi severe în timp, mai ales prin creşterea ponderii cheltuielilor permanente în veniturile fiscale, peste nivelurile de dinaintea crizei din 2009”, este de părere Marilen Pirtea, deputat PNL, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Cheltuielile salariale au ajuns la 6,7% din PIB la sfârşitul primelor 9 luni din 2018, în timp ce ponderea acestora în total buget tinde spre 30%, tendinţe care se vor accentua în ultimul trimestru al anului 2018, subliniază acesta.
Populismul politic trebuie să înceteze
„Puseele populiste ale guvernării se regăsesc în deciziile despre care politicienii puterii nu vorbesc, decizii ce produc însă consecinţe negative în lanţ. Guvernanţii vorbesc permanent despre bunăstarea românilor bugetari, sprijinită prin creşteri salariale succesive, dar uită intenţionat să recunoască faptul că aceste creşteri salariale sunt imediat urmate de inflaţie, deficit comercial, scumpirea creditării şi creşterea preţului energiei. În fapt, bunăstarea generală are o tendinţă real negativă, ca efect final al acestei politici economice”, arată vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
ANAF nu își face treaba
Aparatul fiscal este nereformat şi colectează tot mai ineficient. Deşi economia creşte în continuare, ponderea veniturilor din TVA este pe un trend descrescător, începând din 2015, ceea ce indică performanţe reduse în colectarea veniturilor.
„România este pe ultimul loc în UE ca pondere a veniturilor fiscale în PIB (26%, faţă de media UE de 40%), o dovadă vie a unui comportament neglijent, prin care Ministerul Finanţelor doar mimează interesul pentru sănătatea economiei”, a declarat deputatul.
Din perspectiva încetinirii economice pe care o estimează atât FMI, cât şi Comisia Europeană, executivul trebuie să realizeze cu prioritate investiţii publice şi să se preocupe cu maximă seriozitate, nu doar la nivel declarativ, de atragerea fondurilor europene, susţine Pirtea.
„Încetinirea construcţiilor şi a sectorului imobiliar sunt primele semne că ne aşteaptă intrarea într-o toamna economică aridă, care poate fi evitată doar prin măsuri concrete pentru a se culege roadele creşterilor puternice avute până în prezent şi a avea o iarnă liniştită. Din păcate, observăm o lipsă totală de proiecte a actualului executiv şi, în lipsa lor, prelungirea agoniei dată de lipsa infrastructurii şi de exodul forţei de muncă care afectează mediul de afaceri şi investiţiile”, a mai spus Marilen Pirțea.
Economia românească prin prisma a doi factori
Doi factori deosebit de importanţi mai sunt de adăugat pentru o interpretare completă a realităţii economice de azi. Primul se referă la decalajul tot mai mare dintre veniturile medii ale bugetarilor şi cele ale angajaţilor din mediul economic privat.
În 2018, pe fondul creşterilor salariale accelerate din sectorul bugetar, acest decalaj s-a transformat într-o foarfecă salarială ce se deschide tot mai mult între sectorul bugetar şi cel privat, într-o manieră nesustenabilă. Răspunsul la această foarfecă salarială se va vedea în cât de mult o să scadă motivaţia angajaţilor din mediul economic privat, implicit exprimată în productivitate.
Al doilea factor se referă la investiţii, cu o evoluţie net descendentă, atât în privinţa investiţiilor publice, cât şi a investiţiilor străine atrase de România. Ponderea investiţiilor publice în Produsul Intern Brut se află la minime istorice şi în 2018, fiind cea mai importantă caracteristică negativă a politicii economice populiste a guvernării PSD-ALDE (ponderile acestor doi ani, de 3-4% din PIB, se situează la jumătate faţă de nivelul investiţiilor publice din perioada revirimentului din anii 2008-2012).
De fapt, structura construcţiei bugetare a evoluat puternic către creşterea ponderii cheltuielilor permanente, în defavoarea cheltuielilor de investiţii, o tendinţă ce compromite economia noastră pe termen lung.Chiar înaintea vizitei tehnice a FMI la Guvernul României, unul dintre experţii Fondului amintea, acum câteva zile, faptul că investiţiile publice au ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani, ceea ce explică un paradox al evoluţiilor economice actuale, în care creşterea economică puternică nu a contribuit totuşi la îmbunătăţirea situaţiei fiscale, mai ales în 2018.
Prea puține fonduri atrase
Fondurile atrase de către guvernanţi prin proiecte cu finanţări UE sunt extrem de reduse, mai ales pentru proiectele structurale şi de coeziune (fonduri structurale de 444 milioane de euro, fonduri de dezvoltare rurală de 710 milioane de euro, subvenţii agricole de 1,7 miliarde de euro, totalizând 2,8 miliarde euro).
Dintre toate tipurile de finanţări europene atrase, cea mai slabă performanţă o înregistrează capitolul absorbţiei de fonduri structurale.
Din cele 22 miliarde de euro bugetate pentru România având ca destinaţie proiectele structurale şi de coeziune, pentru planul european de şapte ani, au fost atrase până acum doar 1,4 miliarde de euro, adică 6,5% din totalul sumei.
Este o contraperformanţă îngrijorătoare, mai ales că au trecut deja cinci ani din cei şapte ai acestui exerciţiu financiar european.
„Automatismul retoric al prim-ministrului şi al celorlalţi responsabili guvernamentali PSD-ALDE nu poate ascunde realităţile economice. Guvernanţii evită tactic să amintească de contraperformanţele economice pentru care sunt responsabili, spunând mereu că sănătatea economiei noastre este demonstrată prin creşterea economică permanentă, ceea ce este absolut fals, după cum se poate constata prin citirea şi interpretarea celorlalţi indicatori ai evoluţiei economice. Inevitabil, decontul acestei abordări populiste urmează să fie plătit în curând, iar debutul crizei manifeste se va declanşa poate chiar înainte de finalul lui 2018”, conchide deputatul Marilen Pirtea.