joi, decembrie 9, 2021
AcasăAgenda ZileiRezoluția cu privire la statul de drept din România: critici mai dure...

Rezoluția cu privire la statul de drept din România: critici mai dure ca niciodată

Rezoluția cu privire la statul de drept în România a fost votată astăzi de parlamentul Eurropean. Guvernarea PSD-ALDE este criticată foarte dur pentru tot ce a făcut în ultimii ani, iar avertismentele care vin de la Bruxelles nu sunt deloc de ignorat. 

Votul Rezoluției a fost covârșitor pentru adoptare. 473 de eurodeputați au votat pentru, 151 împotrivă și au fost și 40 de abțineri. 

Rezoluția cu privire la statul de drept în Romania

Iată mai jos cele 13 recomandări făcute în Rezoluția Parlamentului European: 

  1. subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a
    valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze
    drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii
    Europene;
  2. este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România,
    îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a
    independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția
    din România, precum și la slăbirea statului de drept;
  3. condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la
    București din august 2018;
  4. invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și
    legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care
    dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului
    parlamentar asupra serviciilor de informații;
  5. îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la
    dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională
    anticorupție;
  6. recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și
    funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea
    civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața
    privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;
  7. își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;
  8. îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;
  9. solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;
  10. își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE;
  11. susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF) reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară;
  12. invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;
  13. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate