Raportul MCV pentru România a fost publicat de Comisia Europeană, iar criticile aduse țării noastre sunt extrem de dure. În acest sens, România nu mai poate evita cererile europene.
Criteriile de referință pentru România
Criteriu de referință 1: Asigurarea unui proces judiciar mai transparent și mai eficient, în special prin consolidarea capacității și responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii. Raportați și monitorizați impactul noilor coduri de procedură civilă și penală.
Criteriu de referință 2: Stabilirea, după cum se prevede, a unei agenții de integritate cu responsabilități pentru verificarea activelor, a incompatibilităților și potențialelor conflicte de interese și pentru emiterea deciziilor obligatorii pe baza cărora se pot lua sancțiuni disuasive.
Criteriu de referință 3: Bazându-vă pe progresele înregistrate deja, continuați să desfășurați investigații profesionale, neparticipante asupra acuzațiilor de corupție la nivel înalt.
Criteriu de referință 4: Luați măsuri suplimentare pentru a preveni și combate corupția, în special în cadrul administrației locale.
Ce spune Parlamentul European legat de MCV
„Raportul din ianuarie 2017 a identificat 12 recomandări specifice care trebuie îndeplinite de România. O primă evaluare a progreselor înregistrate a fost adoptată în noiembrie 2017. Raportul de astăzi analizează pașii întreprinși de România de atunci, solicitând Comisiei să analizeze, de asemenea, din nou, baza evaluării sale globale”, se arată în informarea Parlamentului European.
De-a lungul celor douăsprezece luni din noiembrie 2017, România a făcut pași pentru implementarea recomandărilor formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea raportului din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiționată de evitarea unor pași negative care să pună în discuție progresele realizate în ultimii 10 ani.
„Intrarea în vigoare a legilor justiției modificate, presiunea asupra independenței judiciare în general și a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în particular și a altor măsuri care subminează lupta împotriva corupției au inversat sau au pus în discuție ireversibilitatea progresului, în special în cadrul criteriilor de referință 1 și 3”, mai arata Parlamentul European.
De asemenea, Comisia a remarcat factori mai extinși dincolo de domeniul de aplicare al MCV, dar având în mod clar un impact asupra progresului reformei judiciare și luptei împotriva corupției. În acest sens, raportul constată că mass-media liberă și pluralistă joacă un rol important în luarea în considerare a acțiunilor celor de la putere, de exemplu, pentru a aduce la lumină potențialele cazuri de corupție.
„În consecință, cele 12 recomandări prezentate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a închide MCV în temeiul acestui mandat al Comisiei – care a fost orientarea dată de președintele Juncker la preluarea mandatului său. Raportul de astăzi prezintă o serie de recomandări suplimentare pentru a readuce procesul de reformă. Acest lucru va cere instituțiilor cheie din România să demonstreze un angajament ferm față de independența judecătorească și lupta împotriva corupției ca pietre de temelie indispensabile și să restabilească capacitatea verificărilor și a soldurilor naționale de a acționa atunci când există riscul unui pas înapoi”, spun oficialii europeni.
Pentru remedierea situației sunt recomandate următoarele măsuri:
a. Suspendați imediat punerea în aplicare a legilor justiției și a ordonanțelor de urgență ulterioare.
b. Revizuirea legilor justiției, ținând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV și emise de Comisia de la Veneția și Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei GRECO.
2. Numiri / concedieri în cadrul sistemului judiciar
a. Suspendați imediat toate procedurile de numire și de concediere pentru procurorii de rang înalt.
b. Relansați procesului de numire a unui procuror șef al DNA cu experiență dovedită în urmărirea penală a infracțiunilor de corupție și cu un mandat clar pentru ca DNA să continue să desfășoare investigații profesionale, independente și nepartizane cu privire la corupție.
c. Consiliul Superior al Magistraturii va numi imediat o echipă interimară pentru conducerea Inspecției Judiciare și în termen de trei luni va numi prin concurs o nouă echipă de conducere în Inspecție.
d. Respectați opiniile negative ale Consiliului Superior cu privire la numiri sau concedieri ale procurorilor în funcții de conducere, până în momentul în care un nou cadru legislativ este în vigoare în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.
3. Codurile penale
a. Anulați intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului penal și Codului de procedură penală.
b. Redeschideți revizuirea Codului penal și Codului de procedură penală, ținând pe deplin seama de necesitatea compatibilității cu legislația UE și cu instrumentele internaționale anticorupție, precum și cu recomandările din cadrul MCV și avizul Comisiei de la Veneția.
Pașii următori:
Comisia va continua să urmărească îndeaproape și va evalua situația înainte de sfârșitul mandatului acestei comisii. Punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esențială pentru a pune din nou la cale procesul de reformă și pentru a relua calea către încheierea MCV, astfel cum este prevăzut în raportul din ianuarie 2017.
Recomandări pentru România din raportul MCV din ianuarie 2017:
1. Instituirea unui sistem solid și independent de numire a procurorilor de vârf, pe baza unor criterii clare și transparente, pe baza sprijinului Comisiei de la Veneția.
2. Asigurați-vă că Codul de conduită al deputaților care este acum în curs de elaborare în Parlament include dispoziții clare privind respectul reciproc între instituții și clarificând faptul că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar. Un cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniștri.
3. Etapa actuală a reformei Codurilor Penale din România ar trebui încheiată, Parlamentul urmând să-și continue planurile de adoptare a amendamentelor prezentate de guvern în 2016, după consultarea autorităților judiciare. Ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție ar trebui să finalizeze un plan de acțiune care să asigure respectarea noului termen limită pentru punerea în aplicare a dispozițiilor rămase din Codul de procedură civilă.
4. Pentru a îmbunătăți în continuare transparența și predictibilitatea procesului legislativ și pentru a consolida garanțiile interne în interesul ireversibilității, Guvernul și Parlamentul ar trebui să asigure o transparență deplină și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile și părțile interesate în procesul decizional și legislativ activitatea privind Codul penal și Codul pentru procedurile penale, legile corupției, legile privind integritatea (incompatibilități, conflicte de interese, averi nejustificate), legile justiției (referitoare la organizarea sistemului judiciar) și Codul civil și Codul pentru procedurile civile, inspirându-se din transparența în luarea deciziilor instituită de Guvern în 2016.
5. Guvernul ar trebui să pună în aplicare un plan de acțiune adecvat pentru a aborda problema punerii în aplicare a hotărârilor judecătorești și aplicarea jurisprudenței instanțelor de către administrația publică, inclusiv un mecanism de furnizare a unor statistici exacte care să permită monitorizarea viitoare. De asemenea, ar trebui să elaboreze un sistem de monitorizare internă care să implice Consiliul Superior al Magistraturii și Curtea de Conturi pentru a asigura punerea în aplicare corespunzătoare a planului de acțiune.
6. Gestionarea judiciară strategică, adică Ministrul Justiției, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Procurorul General ar trebui să asigure implementarea Planului de acțiune și să pună în practică rapoarte publice regulate comune privind punerea sa în aplicare, inclusiv soluții la problema lipsei grefierilor, volumul excesiv de muncă și întârzierile în motivarea deciziilor.
7. Noul Consiliu Superior al Magistraturii ar trebui să pregătească un program colectiv pentru mandatul său, incluzând măsuri de promovare a transparenței și responsabilității. Aceasta ar trebui să includă o strategie de informare, cu ședințe periodice deschise cu adunări ale judecătorilor și procurorilor de la toate nivelurile, precum și cu societatea civilă și organizațiile profesionale și să stabilească rapoarte anuale care să fie discutate în cadrul adunărilor generale ale instanțelor și procurorilor.
8. Asigurați intrarea în funcțiune a sistemului PREVENT. Agenția Națională de Integritate și Agenția Națională pentru Achiziții Publice ar trebui să introducă rapoarte privind verificările ex-ante ale procedurilor de achiziții publice și urmărirea acestora, inclusiv verificările ex post, precum și cazurile de conflicte de interese sau de corupție descoperite; organizarea dezbaterilor publice, astfel încât guvernul, autoritățile locale, sistemul judiciar și societatea civilă să fie invitați să răspundă.
9. Parlamentul ar trebui să fie transparent în luarea deciziilor cu privire la măsurile ulterioare hotărârilor definitive și irevocabile privind incompatibilitățile, conflictele de interese și averea nejustificată împotriva membrilor săi.
10. Adoptarea unor criterii obiective pentru a decide și a motiva ridicarea imunității deputaților în Parlament pentru a se asigura că imunitatea nu este folosită pentru a evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea lua în considerare modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la timp. Aceste etape ar putea fi sprijinite de Comisia de la Veneția și GRECO. Parlamentul ar trebui să creeze un sistem de raportare regulată cu privire la deciziile luate de camerele sale privind cererile de ridicare a imunităților și ar putea organiza o dezbatere publică, astfel încât Consiliul Superior al Magistraturii și societatea civilă să poată răspunde.
11. Continuarea punerii în aplicare a Strategiei naționale anticorupție, respectând termenele stabilite de guvern în august 2016. Ministrul Justiției ar trebui să instituie un sistem de raportare cu privire la implementarea eficientă a Strategiei Naționale Anticorupție (inclusiv statistici privind incidentele de integritate în administrația publică, detalii privind procedurile și sancțiunile disciplinare și informații privind măsurile structurale aplicate în zonele vulnerabile).
12. Asigurați-vă că Agenția Națională pentru Gestionarea Activelor confiscate este operațională și eficientă, astfel încât să poată emite un prim raport anual cu informații statistice fiabile privind confiscarea bunurilor infracționale. Agenția ar trebui să instituie un sistem de raportare periodică cu privire la dezvoltarea capacității administrative, care să conducă la confiscarea și gestionarea activelor infracționale.
About The Author
