Procurorul general Augustin Lazăr a obţinut, începând cu anul 1984 până în 2016, numai calificativul „foarte bine”, a anunțat Parchetul General, pe pagina de Facebook a instituţiei, într-un răspuns de la CSM din octombrie 2018.
În răspunsul semnat de vicepreşedintele CSM, Codruţ Olaru, se mai arată că Augustin Lazăr nu a fost sancţionat niciodată disciplinar. Parchetul General a publicat hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM din aprilie 2016, prin care s-a dat aviz favorabil numirii lui Augustin Lazăr în funcţia de procuror general.
CSM a comunicat, prin adresa numărul 22234 din 30 octombrie 2018, rapoartele de evaluare obţinute de procurorul general Augustin Lazăr pe întreg parcursul carierei, toate calificativele acordate fiind „foarte bine”.
Lazăr a mers pe „foarte bine”
„Semnalăm diferenţa de formulare a condiţiilor cerute de lege în sensul că atunci când se vorbeşte despre lipsa sancţiunilor disciplinare, condiţia cerută este să nu fi fost sancţionat în ultimii trei ani, în timp ce în privinţa evaluării se prevede acordarea calificativului „foarte bine” la ultima evaluare şi nu la evaluarea activităţii din ultimii trei ani. Această interpretare este conformă şi practicii unitare a Consiliului Superior al Magistraturii, care nu a sancţionat niciodată un magistrat prin respingerea candidaturii pentru o funcţie de conducere sau de execuţie în situaţia în care întârzierea realizării evaluării nu a fost imputabilă acestuia. Întotdeauna a fost luată în considerare ultima evaluare realizată şi aflată la dosarul profesional”, spun oficialii.
Potrivit lui Toader, dacă se afla în fruntea ministerului la data la care a fost organizat concursul pentru ocuparea funcţiei de procuror general, nu l-ar fi primit în competiţie pe Augustin Lazăr pe motiv că dosarul acestuia nu era complet.
„Aş prefera să nu comentez, pentru faptul că domnia sa ar fi trebuit să spună dacă afirmaţiile făcute sunt sau nu adevărate. Adică, noi riscăm să tragem concluzii înainte de a vedea dacă spusele sunt adevărate sau nu şi vă dau numai un exemplu: 15 martie, orele 12,22 – 2016. În condiţiile în care în lege spune care sunt piesele ce trebuie cuprinse în dosar şi la minister se primeşte, prin mail, doar o scrisoare de intenţie şi un CV ataşat, în condiţiile în care pe 16 martie expira termenul – scrie – şi dosarul nu era complet, eu, personal, dacă eram ministru, nu îl primeam în competiţia pentru desemnarea ca procuror general din bunul motiv că dosarul lui nu era complet”, a mai spus Toader.
În schimb, Augustin Lazăr, a afirmat că afirmaţia privind descoperirea unei fraude în dosarul său de candidatură s-a dovedit „o manipulare a opiniei publice” şi a anunţat că îşi rezervă dreptul de a acţiona conform procedurilor legale în vigoare.
„Afirmaţia privind pretinsa descoperire a unei fraude, după doi ani şi jumătate în procesul de numire a procurorului general, s-a dovedit total lipsită de suport probator şi mai mult decât atât s-a dovedit a fi o manipulare a opiniei publice, o manipulare şi ţinere în suspans nejustificată faţă de o afirmaţie care a fost făcută în mod interesat, pentru a servi unei proceduri de revocare viciată vizibil. Aş dori să vă spun că, la o simplă lecturare a hotărârii Consiliul Superior al Magistraturii din 21 aprilie 2016, vom putea să vedem că Secţia de procurori a verificat cu meticulozitate fiecare dintre condiţiile legale care erau impuse, pentru candidaţi, respectiv vechime minimă de 10 ani, lipsa sancţiunilor în ultimii 3 ani şi vă rog să observaţi că numai pentru lipsa sancţiunilor se cere termenul de trei ani şi în continuare era necesară condiţia unui calificativ foarte bun la ultima evaluare”, a declarat Augustin Lazăr la intrarea în sediul CSM.
Prin urmare, Consiliul Superior al Magistraturii, care este garantul independenţei justiţiei, a constatat că erau întrunite toate condiţiile legale pentru candidaţi.
„Restul este politică, iar eu îmi rezerv dreptul de a acţiona conform procedurilor legale în vigoare”, a mai spus Lazăr.
About The Author
