Președintele Klaus Iohannis a respins promulgarea legii care prevedea ca în cazul neocupării prin concurs a posturilor de directori de școli, directorii interimari să fie numiți de către consiliile de administrație ale școlilor, și nu de inspectoratele școlare, care nu sunt altceva decât structuri politice. Motivul ar putea fi controlul politic al învățământului de către baronii locali ai PNL, în perioada în care se presupune că va începe implementarea a ceea ce președintele numește ”România educată”.
”România Educată” este, potrivit geniilor de la Cotroceni, acea parte de lume în care ”asumpția ontologică a strategiei abductive” se bazează ”pe ideea consacrată că realitatea socială este o construcție a actorilor sociali” (România Educată, pag.9)
Motivele invocate de Iohannis pentru retrimiterea legii în Parlament țin de aspecte formale, cum ar fi aranjarea în pagină, referiri la articole de lege abrogate, folosirea de cifre arabe în loc de cifre romane etc etc., adică nimic ce ține de esența legii.
Iată un exemplu: ”Un alt aspect asupra căruia solicităm reexaminarea legii transmise la promulgare este cel al structurării acesteia pe articole. Se poate observa că, deși legea criticată cuprinde în partea sa dispozitivă un articol unic, structurat în patru puncte, aceasta conține și un art. V, cu referire la modificarea OUG nr. 75/2005. Având în vedere dispozițiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora, în cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte normative, articolele se numerotează cu cifre romane, păstrându-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate, considerăm că partea dispozitivă a legii supuse reexaminării nu îndeplinește condițiile de formă structurală de bază cerute de normele de tehnică legislativă. Prin urmare, considerăm că se impune reanalizarea legii și din acest punct de vedere” – scriu juriștii lui Iohannis.
Prin urmare, decizia Președintelui Iohannis pare a fi politică, miza respingerii legii find una uriașă pentru partidul aflat la putere care poate, astfel, să controleze pe mai departe, politic, învățământul românesc.
Aceasta deoarece, potrivit edupedu.ro, luna viitoare expiră mandatele tuturor directorilor și directorilor adjuncți de școli din România, iar concursul pentru ocuparea pe 4 ani a acestor posturi va avea loc abia în luna octombrie, cu preluarea mandatelor în ianuarie 2022, potrivit calendarului anunțat de ministrul Educației.
Prin urmare, în lipsa acestei legi, în perioada august-ianuarie directorii vor fi numiți de către inspectoratele școlare conduse în majoritate de actuali membri PNL.
Aceasta este, prin urmare, miza respingerii legii înițiate de USR PLUS: controlul politic al învățământului de către baronii locali ai PNL, exact în perioada în care se presupune că va începe implementarea a ceea ce președintele numește ”România educată”.
Potrivit inițiatorului acestei legi, senatorul USR PLUS, Ștefan Pălărie, astăzi este o zi tristă pentru România deoarece, prin decizia sa, președintele Iohannis a hotărât să țină captive școlile în mâinile filialelor politice de județ ale PNL, care vor aplica principiul ”pleacă ai voștri, vin ai noștri”, scrie pe pagina sa de Facebook, senatorul Ștefan Pălărie.
Iată postarea făcută pe pagina sa de Facebook, de către senatorul USR PLUS, Ștefan Pălărie, inițiatorul legii pe care președintele Iohannis a refuzat să o promulge, miercuri:
România educată…mai încolo, nu astăzi
”Am muncit alături de colegii mei 6 luni pentru inițiativa legislativă care înlocuiește pixul inspectorilor generali cu votul secret al consiliului de administrație al școlilor. Ce am făcut în 6 luni? Ne-am consultat cu profesori, cu directori, am lucrat cu juriști din partea sindicatelor, am organizat îndelungi dezbateri.
Coșmarul nostru cel mai mare atunci (ca și acum) când am elaborat legea a fost că incidentul 9 ianuarie (care a dus la schimabrea a peste 700 de directori de școli) se va repeta la scară națională în luna august (peste câteva zile) când se vor vacanta toate cele aproximativ 10,000 de posturi de directori și directori adjuncți.
Astăzi, aproape toți inspectorii școlari generali sunt numiți politic, (cu funcții de partid în spate – și foști participanți la alegerile locale în septembrie) și îi găsim cocoțați în aceste funcții tocmai pe fondul neorganizării unor concursuri transparente în 2020 sau în prima parte a lui 2021.
Acești oameni urmează „în baza legii” să hotărască în luna august ce culoare politică va colora unitățile de învățământ din România.
Coșmarul acesta a fost absolut inacceptabil pentru USR PLUS și am făcut toate eforturile umane și inumane pentru a obține majoritate în Parlament în spatele acestei legi – tocmai pentru a face un prim pas către normalitate în educație. Sau către o Românie Educată.
Decizia de astăzi de trimiterii a legii către re-examinare din partea Administrației Prezidențiale – dincolo de argumentele superficiale invocate – reprezintă o decizie politică de a ține captive școlile în mâinile filialelor politice de județ.
În scenariul declanșat astăzi ce va urma este simplu de intuit:
1) Concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director vor fi amânate și mai mult – nici până în prezent nu avem o metodologie oficială dată prin Ordin de Ministru – cine va ma grăbi ministerul acum când legea a fost întoarsă în Parlament?
2) Luna august va fi zguduită de scandalurile din fiecare județ. Vom asista la filmul tragic al „pleacă ai voștri vin ai noștri” atât de mult exersat în ultimii 30 de ani de democrație.
3) Tot în luna august se dorește constituirea unui grup transpartinic pentru implementarea proiectului „România Educată” – și transpunerea lui în legislație – proiect care în esență nu își propune descentralizarea sistemului de învățământ din România – ci doar o mică pilotare în 60 de unități de învățământ, pilotare care a mai avut loc în anul 2004-2005 încheiată cu rapoarte de implementare.
În concluzie … maniera de a face reformă reală în România – mai ales în domeniul educației – are nevoie de reformă. Și de renunțarea la duplicitarism. Altminteri facem reformă dar doar colorată potrivit.
Astăzi este o zi tristă pentru România Educată – baronii locali ai politicii vechi pot să stea liniștiți, își vor menține controlul și influența prin intermediul școlilor, punând labele și pe profesori, și pe părinți, dar și pe viitorul copiilor”.
Iată și motivele invocate oficial de președintele Klaus Iohannis pentru respingerea legii:
Cerere de reeexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011
Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației a fost transmisă Președintelui României în vederea promulgării la data de 1 iulie 2021. Cu ocazia aprobării OUG nr. 22/2021, Parlamentul a operat unele modificări și completări asupra celor două acte normative menționate care, prin conținutul normativ, nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate și previzibilitate, motiv pentru care se impune reexaminarea acestora de către Parlament.
Totodată, analizând prevederile OUG nr. 22/2021, precum și procedura de adoptare a legii de aprobare a acestei ordonanțe de urgență, rezultă că obiectul de reglementare al ordonanței de urgență a fost extins la Senat, Cameră decizională, prin introducerea amendamentului potrivit căruia instituțiile de învățământ superior de stat care au facultăți de medicină acreditate au posibilitatea de a înființa or prelua în administrare unități sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secții universitare, institute și centre medicale clinice în care se desfășoară activitate medicală, de învățământ și de cercetare științifică, cu includerea acestora în rețeaua de asistență de sănătate publică, prin hotărâre a Guvernului, precum și de a aloca fonduri pentru unitățile sanitare din structura lor. Or, având în vedere că prima Cameră, Camera Deputaților, nu a avut ocazia să analizeze și să se pronunțe asupra acestor prevederi adoptate de Camera decizională, Senatul, considerăm că ar fi oportun ca noua soluție legislativă să fie supusă dezbaterii și Camerei Deputaților, ca primă Cameră.
Mai mult, întrucât actul normativ supus reexaminării are ca scop, în ansamblu, asigurarea calității actului educațional, considerăm că ar fi oportun ca adoptarea unei asemenea soluții legislative să fie rezultatul unui dialog amplu, în care să fie consultați toți actorii constituționali și instituționali implicați, experții recunoscuți în domeniu, precum și reprezentanții societății civile.
Articolul unic pct. 3 din legea supusă reexaminării prevede: „Instituțiile de învățământ superior de stat care au facultăți de medicină acreditate, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înființa ori prelua în administrare unități sanitare, unități medicale ambulatorii, spitale clinice cu secții universitare, institute și centre medicale clinice în care se desfășoară activitate medicală, de învățământ și de cercetare științifică, cu includerea acestora în rețeaua de asistență de sănătate publică, prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației, după cum urmează: a) în cadrul acestora, ca structuri fără personalitate juridică; b) în subordinea acestora, caz în care instituțiile de învățământ superior de stat devin ordonatori secundari de credite”.
Așadar, instituțiilor de învățământ superior de stat le sunt atribuite, prin efectul legii, prerogative semnificative, fără însă a se preciza procedura necesară pentru înființarea sau preluarea în administrare a respectivelor unități. În concret, prin lege nu sunt prevăzute termenele de punere în aplicare a procedurii de înființare sau preluare a acelor unități sanitare, natura juridică a raporturilor patrimoniale dintre organismele implicate ori criteriile de selecție a unităților care pot fi supuse unei asemenea proceduri. Astfel, este incert care dintre unitățile deja existente vor putea fi preluate în administrare de către instituțiile de învățământ superior de stat. Or, în absența unor astfel de reglementări, apreciem că norma creează incertitudine cu privire la aplicarea uniformă a prevederilor noii legi. De aceea, considerăm că procedura de înființare sau preluare în administrare a respectivelor unități ar trebui dezvoltată fie cu prevederi exprese care să permită ușor identificarea acestora și a termenelor procedurale, fie să fie instituită posibilitatea ca această procedură să fie reglementată într-un act normativ subsecvent.
Semnalăm, totodată, că la art. I pct. 13 din OUG nr. 22/2021 se prevede că „instituțiile de învățământ superior de stat, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înființa sau prelua institute de cercetare-dezvoltare…”, iar la art. unic pct. 3 din Legea de aprobare a OUG nr. 22/2021 se prevede că „instituțiile de învățământ superior de stat, care au facultăți de medicină acreditate, pe baza hotărârii senatului universitar, pot înființa ori prelua în administrare unități sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secții universitare, institute și centre medicale clinice în care se desfășoară activitate medicală, de învățământ și de cercetare științifică…”. Considerăm că această diferență de tratament juridic, prin care legiuitorul stabilește un regim juridic distinct al preluării în administrare a unităților sanitare față de cel al preluării institutelor de cercetare-dezvoltare, pentru care nu s-a făcut vreo distincție cu privire la modalitatea de preluare a acestora, impune, în opinia noastră, o analiză atentă a legii supuse reexaminării, în vederea stabilirii cu precizie a soluției legislative dorite, precum și a identificării situațiilor în care modificările sau completările nou introduse necesită amendări legislative corelative, care să asigure rigoare în exprimare și uniformitate terminologică. Astfel, ținând cont de faptul că organizarea și funcționarea instituțiilor de învățământ superior de stat, respectiv înființarea, organizarea și administrarea unităților sanitare, medicale ambulatorii, spitale clinice cu secții universitare, institute și centre medicale clinice în care se desfășoară activitate medicală, de învățământ și de cercetare științifică sunt reglementate prin acte normative specifice, de o complexitate deosebită, considerăm că orice completare sau modificare asupra regimului juridic al acestora este necesar să se facă riguros, în vederea asigurării unei legislații în domeniu coerente, unitare și lipsite de contradicții.
Având în vedere aceste aspecte, considerăm că dispozițiile introduse la art. unic pct. 3 din legea transmisă la promulgare sunt lipsite de claritate, susceptibile de diferite interpretări, ce pot genera impredictibilitate, confuzie și soluții diferite în practică. Prin urmare, considerăm că legea supusă reexaminării nu îndeplinește standardele de calitate a legii stabilite la art. 13 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiune.
La art. V din legea transmisă la promulgare se prevede prelungirea până la data de 31 decembrie 2021 a duratei mandatelor membrilor Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior, în condițiile în care anterior, prin OUG nr. 22/2021, aceste mandate fuseseră prelungite până la data de 30 septembrie a.c. Având în vedere că legea nu limitează, în niciun fel, posibilitatea de prelungire a mandatelor în cauză, învederăm că utilizarea repetată a acestei operațiuni de prelungire este de natură să amâne organizarea concursurilor în vederea ocupării acestor funcții. Astfel, norma juridică creează o situație imprevizibilă, dând posibilitatea tergiversării organizării concursului de ocupare a funcțiilor de conducere respective și, implicit, permanentizarea acestor mandate.
Un alt aspect asupra căruia solicităm reexaminarea legii transmise la promulgare este cel al structurării acesteia pe articole. Se poate observa că, deși legea criticată cuprinde în partea sa dispozitivă un articol unic, structurat în patru puncte, aceasta conține și un art. V, cu referire la modificarea OUG nr. 75/2005. Având în vedere dispozițiile art. 47 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 potrivit cărora, în cazul actelor normative care au ca obiect modificări sau completări ale altor acte normative, articolele se numerotează cu cifre romane, păstrându-se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate, considerăm că partea dispozitivă a legii supuse reexaminării nu îndeplinește condițiile de formă structurală de bază cerute de normele de tehnică legislativă. Prin urmare, considerăm că se impune reanalizarea legii și din acest punct de vedere.
Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2021 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației.
