Parlamentul European a votat joi în favoarea propunerii ca Ursula von der Leyen să fie preşedintele Comisiei Europene pentru încă un mandat de cinci ani, transmite Agerpres.
Politiciana germană a obţinut 401 voturi, în urma unei proceduri cu vot secret.
Împotriva unui nou mandat al Ursulei von der Leyen la conducerea executivului comunitar au votat 284 eurodeputaţi. Au existat 15 abţineri.
Majoritatea calificată a fost de 360 de voturi, nu 361 cum a fost anunţat iniţial, cifra bazată pe totalul mandatelor. Spania a notificat Parlamentul European cu un eurodeputat mai puţin, aşadar componenţa PE din ziua votului este de 719 eurodeputaţi (jumătate plus unu din acest număr, cu rotunjire în sus, este 360).
La Consiliul European din 27-28 iunie, liderii statelor membre au ajuns la un acord asupra funcţiilor de top din Uniunea Europeană, fără însă a exista consens. Şefa guvernului italian Giorgia Meloni s-a abţinut de la votul asupra nominalizării Ursulei von der Leyen, în timp ce premierul ungar Viktor Orban, iniţiatorul formării grupului europarlamentar ”Patrioţi pentru Europa”, care cu cei 84 de membri ai săi a devenit al treilea ca mărime din Parlamentul European, a votat împotrivă.
***
Ursula von der Leyen este prima femeie în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene (CE).
Ursula Gertrud von der Leyen s-a născut la 8 octombrie 1958 în Ixelles/Elsene, una dintre cele 19 municipalităţi ale Bruxelles-ului, conform biografiei publicate pe site-ul Fundaţiei Konrad Adenauer – https://www.kas.de.
Din 1964 până în 1971 a studiat la Şcoala Europeană din Bruxelles, iar din 1971 până în 1976 a urmat cursuri liceale cu specializare în matematică şi ştiinţe, în Lehrte, Germania. Între 1977 şi 1980 a studiat economia la Gottingen şi Munster, iar în 1987 la London School of Economics. Din 1980 până în 1987 a studiat medicina la Hannover Medical School, în 1987 şi-a obţinut licenţa, iar în 1991 doctoratul. În 2001, a absolvit un masterat în Sănătate Publică, potrivit biografiei publicate pe site-ul Comisiei Europene – https://ec.europa.eu/.
A lucrat ca medic asistent la MHH Women’s Hospital din 1988 până în 1992, iar între 1992 şi 1996 a fost rezident la Stanford, în California. În 1995, a absolvit Stanford Health Services Hospital Administration. Din 1998 până în 2002 a fost cercetător asociat la Departamentul de cercetare în epidemiologie, medicină socială şi sisteme de sănătate din cadrul Hanover Medical School (Medizinische Hochschule Hannover, MHH).
Cariera politică a Ursulei von der Leyden a început în anul 1990, când s-a înscris în Uniunea Creştin Democrată din Germania (CDU). Din 1999, a devenit membru al Grupului de lucru al medicilor din filiala CDU a landului Saxonia Inferioară. Din 2003 până în 2005, Ursula von der Leyden a fost membră a Grupului parlamentar al CDU din Saxonia Inferioară. Din martie 2003 până în noiembrie 2005 a fost ministru pentru Afaceri Sociale în Saxonia Inferioară. Din decembrie 2004 a devenit membră a Prezidiului CDU, iar din 2009 a fost aleasă membră a Parlamentului Federal German (Bundestag).
În 2005, a fost numită ministru federal al Familiei, Vârstnicilor, Femeilor şi Tineretului, poziţie pe care a deţinut-o până în 2009, când a preluat portofoliul Muncii şi Problemelor Sociale. Din 2013, a ocupat portofoliul de ministru federal al Apărării, conform surselor citate.
După alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019, Ursula von der Leyen a fost nominalizată pentru funcţia de preşedinte al Comisiei Europene de către Consiliul European (compus din şefii de stat şi de guvern ai statelor membre UE). La 16 iulie 2019, adresându-se membrilor Parlamentului European, ea a prezentat principiile politice pe care intenţiona să le pună în practică în eventualitatea alegerii sale. Cel mai important obiectiv pentru Europa, a spus ea, potrivit https://www.kas.de/, ar trebui să fie acela de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic din lume până în anul 2050. De asemenea, a enunţat un „plan de investiţii pentru o Europă durabilă”. În ceea ce priveşte domeniul social, a cerut o „garanţie europeană pentru copii” pentru combaterea sărăciei infantile în Uniunea Europeană şi a anunţat un proiect pentru un nou pact privind azilul şi migraţia. Deşi nominalizarea ei a fost iniţial controversată, von der Leyen a fost aleasă în cele din urmă preşedinte al Comisiei Europene cu 383 din cele 747 de voturi exprimate şi a preluat funcţia la 1 decembrie 2019, conform sursei citate.
Ea a devenit prima femeie de la conducerea executivului Uniunii Europene – un post care presupune gestionarea unei mari părţi a agendei politice a blocului comunitar timp de cinci ani. La 10 septembrie 2019, preşedinta desemnată şi-a prezentat echipa şi noua structură a următoarei Comisii Europene. Potrivit tratatelor UE, preşedintele CE ia decizii asupra organizării Comisiei şi alocă portofolii comisarilor individuali. Astfel, Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen a fost votată la 27 noiembrie 2019 de Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg.
Preşedintele Comisiei stabileşte, de asemenea, agenda politică a Comisiei, reprezintă Comisia în cadrul reuniunilor Consiliului European, la summiturile G7 şi G20, la summit-urile cu ţări din afara UE şi la dezbaterile majore în Parlamentul European şi în Consiliu. Preşedinta von der Leyen a fost numită de liderii naţionali şi aleasă de Parlamentul European după ce şi-a prezentat orientările politice. Aceste orientări au fost inspirate de discuţiile sale cu grupurile politice ale parlamentului, precum şi de agenda strategică a Consiliului European pentru 2019-2024. Împreună, au stabilit activitatea instituţiilor europene în jurul a şase ambiţii principale pentru Europa pentru această perioadă: un acord ecologic european; o Europă potrivită pentru era digitală; o economie care funcţionează pentru oameni; o Europă mai puternică în lume; promovarea modului nostru de viaţă european; un nou impuls pentru democraţia europeană, anunţa https://commissioners.ec.europa.eu/. Între timp, provocările executivului comunitar s-au multiplicat odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 şi, apoi, a războiului din Ucraina.
Prezidând primul colegiu de comisari cu egalitate între femei şi bărbaţi, Ursula von der Leyen s-a angajat să promoveze egalitatea de gen, diversitatea şi incluziunea în Comisia Europeană şi în elaborarea politicilor UE, notează prezentarea evenimentului ”Evaluating the von der Leyen Presidency – A Commission in the midst of poly-crises”, publicată pe https://ecpr.eu/.
În urma alegerilor europene din 6-9 iunie 2024, în cadrul Consiliului European desfăşurat la 27-28 iunie 2024, Ursula von der Leyen a fost propusă de către liderii UE candidată la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene în viitorul ciclu instituţional.
Ursula von der Leyen a promis, în plenul Parlamentului European, la 18 iulie 2024, înainte de votul pentru un nou mandat, să ia măsuri pentru consolidarea Europei, o Europă care trebuie să se poată ridica la înălţimea provocărilor actuale. În intervenţia sa, a anunţat proiecte în domeniul apărării ale Uniunii Europene: ”Vom propune o serie de proiecte de apărare de interes comun european, începând cu un scut aerian european şi cu apărarea cibernetică”. Un alt angajament al său se referă la politicile în domeniul climatic, afirmând că noua Comisie nu va renunţa la politicile verzi, astfel încât preţul energiei să scadă, iar UE să nu mai fie vulnerabilă prin dependenţa de importurile de combustibili fosili. Ea a mai anunţat o revizuire a gestionării frontierelor şi o consolidare a puterilor agenţiilor Frontex şi Europol şi o nouă abordare privind returnarea migranţilor. Totodată, a afirmat că în noua Comisie Europeană va fi creat un post de comisar european pentru Mediterana.
Ursula von der Leyen este căsătorită şi are şapte copii.
About The Author
