Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat marţi că proiectul de lege apărut în spaţiul public privind situaţia de criză şi pregătirea unei rezerve generale în caz de război, în care să fie cuprinşi bărbaţii români între 18 şi 60 de ani, nu este de actualitate şi că ministerul pe care îl conduce va anunţa opinia publică despre proiectele sale legislative, relatează Agerpres.
„Proiectul ajuns în media era o colecţie de prevederi din mai multe legi, fără expunere de motive, fără detalii. Nu este de actualitate. Era un draft, nu era pregătit pentru a intra în transparenţă. Când avem un proiect, anunţăm noi opinia publică”, a precizat Vasile Dîncu.
În media au apărut referiri la un draft de act normativ potrivit căruia CSAT poate să impună situaţia de criză, la propunerea ministrului Apărării Naţionale. Una dintre prevederi s-ar referi la faptul că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toţi bărbaţii români cu vârsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani.
De asemenea, potrivit unei alte prevederi, cetăţenii cu obligaţii în îndeplinirea îndatoririlor militare ar fi cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau sunt în rezervă, cei încorporabili, între 20 şi 35 de ani, precum şi bărbaţii cu vârste cuprinse între 35 şi 63 de ani.
Potrivit Digi24, executivul va propune un proiect legislativ care modifică legea apărării și legea privind pregătirea populației pentru apărare. Proiectul a fost discutat anterior în CSAT, iar premierul Ciucă vrea să îl trimită cât mai repede în Parlament. Liderii PSD, PNL și UDMR au cerut timp de analiză câteva zile, însă draftul ar putea fi discutat în Coaliție la pachet cu legea off-shore pentru că premierul Nicolae Ciucă îl vrea adoptat în regim de urgență.
Ministerul Apărării a pregătit deja proiectul, care însă ar putea suferi modificări. Acesta prevede adaptarea instituțională pentru gestionarea situațiilor de criză cu impact asupra securității și apărării naționale, însă sunt și articole care fac referire la îndeplinirea îndatoririlor militare în timpul stării de urgentă, de asediu, de mobilizare sau al stării de război.
În draftul pregătit la MApN, legea apărării se modifică și este introdusă situația de criză cu impact asupra securității și apărării naționale. Aceasta poate fi cerută de ministrul apărării, aprobată de premier și decretată de CSAT.
„Prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional, sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate”, se arată în proiect.
Situația de criză nu are impact asupra populației civile, spun surse apropiate discuțiilor, fiind mai degrabă reglementate situații operative ale instituțiilor din domeniul securității și apărării, cum ar fi de exemplu implementarea unor proceduri de lucru și răspunsuri preautorizate pentru gestionarea eficientă a unor situații de criză. Astfel, structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forţelor armate străine staţionate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO. De asemenea, în legea apărării este introdus un articol care prevede ca Centrul Național Militar de Comandă să asigure coordonarea implementării măsurilor de răspuns.
Draftul de proiect la care se face referire este acesta:
Proiect-de-lege-aparareAbout The Author
