La cinci ani după incendiul de la Colectiv nu există o decizie definitivă a Justiţiei, problema infecţiilor nosocomiale nu a fost rezolvată, iar în Capitală nu a fost realizat un spital de mari arşi funcţional, a semnalat USR PLUS.
De aceeași părere este Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, care spune că la cinci ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane, încă nu există o decizie definitivă în justiţie.
„La cinci ani de zile, sunt foarte multe dezamăgiri – pentru mine, pentru toţi oamenii din Colectiv – pentru că ne-am fi dorit să avem o justiţie, nişte răspunsuri primite. Am fi dorit să ştim de ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat atunci. Am fi dorit să ştim de ce, după ce s-a întâmplat incidentul, copiii noştri nu au avut parte de un tratament la care ar fi avut dreptul şi un tratament care li se putea oferi. Pentru că, aşa cum ascultam declaraţiile din acele vremuri ale unor specialişti din Anglia sau din Belgia, de un număr de peste 80 de mari arşi – pentru că au existat în prima seară 180 de internaţi, dintre care 80 foarte grav – de un număr atât de mare nu se poate ocupa niciun stat european. Poate, cu mare greutate, Statele Unite. Şi atunci, firesc era ca din prima secundă să se accepte ajutorul oferit de statele europene, ceea ce, însă, decidenţii acelor vremuri au refuzat”, a precizat Eugen Iancu, citat de Agerpres.
La cinci ani de la incendiul în care şi-au pierdut viaţa 64 de persoane, nu a fost construit niciun centru pentru mari arşi şi nu este tratată corespunzător problema infecţiilor nosocomiale.
„Ne amintim cu toţii cum ministrul Sănătăţii din acele vremuri, înconjurat de mai mulţi specialişti – între ghilimele aş zice eu acum -, de şefi de secţie din spitalele de urgenţă din Bucureşti, declara că în România pacienţii sunt mai bine trataţi ca în Germania, au de toate şi că nu este cazul ca ei să fie transferaţi. Acum îl auzim că neagă. Tocmai din cauza asta suntem cu toţii dezamăgiţi de faptul că nu avem justiţie, nu avem schimbări. Iată, nu avem niciun centru de mari arşi construit după cinci ani în România. Avem doar două secţii la Timişoara şi una la Iaşi. Şi acum, mai nou, o secţie mai micuţă la Spitalul Bagdasar-Arseni, dar care nu este încă funcţională. Aşteaptă, din ce am înţeles, vizita DSP-ului, care va trebui să o autorizeze zilele acestea. Nu avem o lege care să reglementeze funcţionarea spaţiilor publice. Avem nosocomiale, în continuare, ascunse. Vedem că, acum două săptămâni, Ministerul Sănătăţii declara că în spitalele din România nu există nosocomiale. Se pare că dintr-o greşeală de comunicare, numai că greşelile acestea se cam repetă în România. Ne place să tot ascundem sub preş mizeria”, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Justiția întârzie să apară pentru victimele de la Colectiv
„Se împlinesc cinci ani de la tragedia de la Colectiv. Gândurile noastre de astăzi se îndreaptă către familiile victimelor şi către persoanele care au suferit în incendiul de la Colectiv. În această zi e necesar să facem un bilanţ. Nici la cinci ani distanţă nu avem o decizie definitivă a Justiţiei în cazul Colectiv. Dar, mai ales, vedem că politicienii vechii clase politice, din nepăsarea cărora s-a petrecut incendiul, sfidează memoria colectivă prin candidaturi la alegerile locale. Avem încredere că Justiţia îşi va face treaba în cazul primarului Cristian Popescu Piedone”, se arată într-un mesaj al USR PLUS.
Potrivit USR PLUS, sistemul sanitar a fost prins nepregătit la momentul tragediei şi nu s-a schimbat mai nimic nici până în prezent.
„În continuare lipseşte un spital de mari arşi funcţional în Capitală. Acum avem în Iaşi o secţie renovată, dar nu are toate dotările necesare pentru a face faţă unei tragedii. Ne exprimăm speranţa că, odată ce actuala administraţie a Capitalei îşi va intra în drepturi, construcţia unui spital va ocupa un loc fruntaş pe lista priorităţilor. O altă problemă care trebuie rezolvată este cea a infecţiilor nosocomiale, care, din păcate, iau vieţi. Vedem asta şi acum, în plină criză sanitară provocată de COVID-19. Parlamentarii USR din Comisia de sănătate au depus un proiect de lege pentru prevenirea, tratamentul şi raportarea infecţiilor intraspitaliceşti, dar zace în Parlament, pentru că PSD refuză să-l includă pe ordinea de zi”, au afirmat reprezentanții USR PLUS.
„Cinci ani de dor, durere, traumă şi speranţa că toţii vinovaţii vor plăti. Colectiv rămâne o cicatrice pentru fiecare dintre noi şi, mai ales, pentru sistemul sanitar din România. Colectiv înseamnă pierderea unor oameni nevinovaţi”, a scris preşedintele USR, Dan Barna pe Facebook.
Cheltuielile pentru răniți din Colectiv plătite din bugetul MS
Chiar astăzi, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea potrivit căreia cheltuielile aferente oricăror tratamente, în ţară sau străinătate, ale persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma evenimentului de la Colectiv vor fi plătite din bugetul Ministerului Sănătăţii, pe toată durata vieţii acestora.
Actul normativ vizează modificarea şi completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 56/2015 privind plata tratamentului în străinătate al persoanelor a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti.
„Se aprobă plata din bugetul Ministerului Sănătăţii a cheltuielilor aferente oricăror tratamente medicale necesare, efectuate în ţară şi în străinătate, pentru persoanele a căror stare de sănătate a fost afectată în urma tragicului eveniment din data de 30 octombrie 2015 produs în clubul Colectiv din municipiul Bucureşti, denumite în continuare victime. Victimele beneficiază de tratamentele medicale prevăzute la alin. (1), pe durata vieţii, dacă acestea sunt în legătură directă de cauzalitate cu evenimentul din 30 octombrie 2015 şi indiferent dacă sunt realizate în ţară sau în străinătate, în unităţi sanitare din sistemul de stat şi în cele din sistemul privat, precum şi la medici şi terapeuţi independenţi, în regim ambulatoriu, cu internare şi în orice altă formă necesară desfăşurării optime a tratamentelor medicale”, prevede legea.
Incendiul de la Colectiv: Tragedia de dupa tragedie
64 de persoane şi-au pierdut viaţa în urma tragicului eveniment petrecut în seara de 30 octombrie 2015 la clubul Colectiv din Bucureşti. Atunci, trupa Goodbye to Gravity susţinea concertul de lansare a unui nou album. Incendiul izbucnit în timpul concertului din cauza unor artificii şi s-a extins rapid.
În cursul nopţii de 30 spre 31 octombrie 2015, 27 de persoane au murit şi 162 de persoane au fost spitalizate.
La câteva zile de la tragedie, procurorii i-au reţinut pe cei trei patroni ai clubului Colectiv – Costin Mincu, Alin George Anastasescu şi Paul Gancea, puşi sub acuzare pentru mai multe infracţiuni, printre care ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Aceştia au fost arestaţi preventiv pe 3 noiembrie 2015, judecătorii reproşându-le că au dat dovadă de o gravă neglijenţă şi de iresponsabilitate în administrarea clubului.
Ceva mai târziu au fost arestaţi, pentru scurt timp, fostul primar din Sectorul 4, Cristian Popescu Piedone, doi pompieri de la ISU Bucureşti, un pirotehnist şi acţionarii firmei care s-a ocupat de artificiile din club.
Cristian Popescu a fost eliberat pe motiv că nu primarul este cel care emite autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât nu intra în atribuţiile sale să veridice dacă clubul Colectiv îndeplinea normele PSI. Mai mult, o instanţă îl scapă pe Piedone şi de o cauţiune de 1,5 milioane lei.
Ancheta procurorilor durează câteva luni şi este îngreunată de faptul că erau făcute cercetări simultan atât de DNA, cât şi Parchetul General. Se formează trei dosare, trimise spre soluţionare la Tribunalul Militar Bucureşti, Tribunalul Bucureşti şi Judecătoria Sector 4.
Primii trimişi în judecată sunt cei doi pompieri de la ISU, George Matei şi Antonina Radu, acuzaţi că au permis funcţionarea clubului Colectiv, deşi constataseră că localul nu deţinea autorizaţie de securitate la incendiu.
Dosarul ajunge în decembrie 2015 la Tribunalul Militar Bucureşti, însă se blochează mai multe luni, după ce un judecător constată nereguli în rechizitoriul întocmit de DNA.
În aprilie 2016, Parchetul General trimite în instanţă partea principală a dosarului, în care cei trei patroni de la clubul Colectiv sunt acuzaţi de ucidere din culpă, vătămare corporală şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Mai sunt deferiţi justiţiei Daniela Niţă, patroana firmei de artificii SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Cristian Niţă (director) şi Viorel Zaharia (pirotehnist).
În mai 2016, DNA trimite în instanţă şi partea din dosar care îl priveşte pe Cristian Popescu Piedone, acuzat, alături de trei funcţionare din Primăria Sectorului 4, de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv. Dosarul nu este finalizat nici în prezent.
Între mai 2017 și ianuarie 2018, dosarele sunt reunite la Tribunalul Bucureşti, iar judecător de caz este desemnat Valeriu Mihai Terceanu, care după câteva luni se pensionează. Așa, în septembrie 2018 este desemnat un nou judecător, Mihai Bălănescu. În decembrie 2019, judecătorul Mihai Bălănescu reuşeşte să finalizeze judecarea dosarului şi va da sentinţa în acest caz.
Cristian Popescu-Piedone este condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare, iar patronii clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare.
Daniela Niţă – patroana firmei de artificii – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare, iar pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.
Pompierii George Matei şi Antonina Radu au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare, Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare. O altă funcţionară din Primărie primeşte 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.
Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului.
În motivarea deciziei de condamnare, publicată în martie 2020, judecătorul Mihai Bălănescu susţine că tragedia de la clubul Colectiv este rezultatul unei activităţi infracţionale în lanţ, iar atitudinea inculpaţilor nu rezidă în lipsa unei educaţii juridice, ci în lăcomie, iresponsabilitate şi ignoranţă a legii.
About The Author
