Elena Udrea a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare în dosarul Gala Bute, potrivit sentinței pronunțate de un complet de 5 judecători de la Înalta Curte, care a respins, joi, recursul în anulare înaintat de condamnată în urmă cu 4 ani, în speranța că va scăpa de pușcărie.
Condamnată pentru prima dată în iunie 2018, la de 6 ani de închisoare, Udrea a primit atunci vestea în Costa Rica, unde se refugiase de la începutul anului respectiv și ceruse azil. În octombrie 2018 a fost reținută de Interpol și încarcerată, dar eliberată după două luni, în condițiile în care CCR a stabilit ilegalitatea completurilor de 5 judecători constituite la instanța supremă. Udrea s-a întors în România în iulie 2019.
În dosarul Gala Bute, în care a fost condamnată definitiv la 6 ani de închisoare, Elena Udrea a introdus în urmă cu patru ani două căi extraordinare de atac: recurs în casație și contestație în anulare, potrivit Hotnews.
Contestația în anulare a fost făcută după o decizie a Curții Constituționale care declara nelegală constituirea completurilor de 3 și de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Concret, Curtea Constituțională a decis că la ICCJ completurile de 3 și 5 judecători ar fi fost constituite nelegal, pe motiv că nu toți magistrații ar fi specializați în judecarea cauzelor de corupție.
În urma deciziilor CCR, instanța a decis anularea unor condamnări și reluarea de la zero a unor procese cu nume sonore.
În aprilie 2019, instanța supremă a sesizat Curtea Europeană de Justiție (CJUE) cu trei întrebări privind posibilitatea unei instanțe naționale de a nu aplica această decizie a Curtii Constituționale atunci când sunt afectate interesele financiare ale comunității europene.
Mai exact, instanţa supremă a întrebat CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac. De asemenea, ICCJ a întrebat dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.
Instanţa supremă a decis atunci suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până la pronunțarea CJUE.
În decembrie 2021, CJUE a stabilit că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar. Adică, judecătorii naționali pot ignora decizia CCR dacă aplicarea ei presupune tergiversarea procedurilor judiciare sau dacă există riscul de prescriere a unor fapte.
Procesul s-a reluat și a avut un ultim termen în 4 aprilie.
Libertatea a scris că procurorul DNA a susținut în fața completului, în consens cu avocații și inculpații, admiterea contestației în anulare a celor condamnați pentru corupție, ceea ce ar însemna desființarea sentinței și rejudecarea apelului.
În acest proces, Elena Udrea este apărată de fostul ministru al Justiției în guvernarea PSD, Tudorel Toader.
„Dacă se va admite contestația în anulare, o să fie rejudecat apelul. Dacă nu, Elena Udrea trebuie să execute pedeapsa de 6 ani de închisoare”, a explicat Tudorel Toader, avocatul Elenei Udrea, potrivit aceleiași surse
În urma deciziei de joi, la închisoare va ajunge şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, care are de executat o condamnare de cinci ani, precum şi Tudor Breazu (administratorul terenurilor de la Nana deţinute de Elena Udrea), care a primit 3 ani cu executare.
Ceilalţi inculpaţi au pedepse cu suspendare: Ştefan Lungu (fost consilier al Elenei Udrea) – un an şi şase luni cu suspendare; Gheorghe Nastasia (fost secretar general în Ministerul Dezvoltării) – 4 ani cu suspendare; Ana Maria Topoliceanu (fost director al Companiei Naţionale de Investiţii) – 3 ani cu suspendare, Dragoş Marius Botoroagă (administratorul unei firme) – doi ani şi şase luni cu suspendare.
Pe de altă parte, prin respingerea contestaţiei DNA a fost menţinută decizia de achitare primită de fostul ministru al Economiei Ion Ariton.
Acuzațiile DNA în acest dosar
Potrivit DNA, Udrea ar fi coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.
Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).
Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.
About The Author
