Un document oficial din SUA menționează numele Anei Birchall în legătură cu o ofertă de colaborare cu CIA; fosta ministră neagă categoric. Analiza de mai jos separă afirmațiile de probe și explică procedura americană.
Potrivit unui document înregistrat la Departamentul de Justiție al SUA, Ana Birchall — fost ministru al Justiției și fost consilier prezidențial — ar fi solicitat o legătură „directă” cu CIA și s-ar fi oferit să colaboreze ca sursă dacă ar obține o funcție de rang înalt în România. Actul este semnat de consultantul american Roniel (Roni) Aledo, care se prezintă drept fost contractor CIA. Birchall neagă categoric și anunță demersuri legale. Pentru că vorbim despre un înscris intrat într-un registru public al SUA, explicăm ce conțin documentele, ce nu reiese din ele, cum funcționează procedura și cui ar putea folosi fiecare versiune — atât relatarea lui Aledo, cât și dezmințirea Anei Birchall.
Ce consemnează actul și ce nu reiese din el
În formularul prevăzut de legea americană de transparență FARA, Aledo o indică pe „Ms. Ana Birchall” drept persoana în numele căreia pretinde că a acționat pe teritoriul SUA. Nota centrală, pe propria răspundere, e explicită: „M-a rugat, în calitate de fost contractor CIA, s-o pun în legătură cu CIA. Dorea contact direct. Dacă va fi în Guvernul României, va deveni un susținător ferm și un avocat al Guvernului SUA în interiorul Guvernului României. Nu a existat niciun fel de acord, nici verbal, nici contractual. Nici bani. Niciun contract. Niciun beneficiu.” În același text, Aledo mai susține: „Am contactat CIA și m-am întâlnit de două ori cu un reprezentant; am luat legătura cu un ofițer superior al DIA; am promovat-o ca potențială sursă/agent.” Repetă că nu au existat bani, beneficii sau un contract. În formular e bifat clar că nu există contract și nici schimb de corespondență; apare doar o dată („1 martie 2025”) ca reper, fără vreun înscris anexat.
Ce spune Ana Birchall
„Nu am cerut, nu am negociat și nu am autorizat pe nimeni să mă ‘recruteze’ sau să mă ‘promoveze’ către vreo instituție americană.” Birchall subliniază că însuși autorul actului scrie „negru pe alb” că nu există acord, plăți ori beneficii și anunță sesizări în SUA și acțiuni în România pentru calomnie și uzurpare de identitate.
Procedura, pe înțelesul tuturor (FARA)
FARA este o lege de transparență: dacă cineva declară că desfășoară în SUA activități „în interesul” unei persoane sau entități din afara SUA, se înregistrează și descrie public relația. Dacă nu există contract, formularul cere o descriere completă a împrejurărilor — adică un text asumat de cel care declară, nu o confirmare materială din partea autorităților. Cu alte cuvinte, aici avem o declarație semnată sub sancțiunea legii americane privind declarațiile false; nu avem o certificare oficială a fiecărei afirmații.
Ce putem susține acum, pe dovezi
Există un document FARA în care Aledo o indică pe Ana Birchall și își atribuie demersuri către CIA/DIA. În același document, autorul afirmă repetat că nu există acord, nu există bani și nu există beneficii. Ana Birchall neagă integral și anunță acțiuni legale. Lipsesc orice contract, corespondență între părți, confirmări instituționale sau urme financiare. Acesta este cadrul verificabil. Restul sunt interpretări.
De ce ar proceda cineva așa
Pentru Aledo: juridic, o înregistrare de acest tip poate fi conformare (anunță că spune că a acționat „în interesul” unei persoane străine, chiar fără contract). Public, îl proiectează drept intermediar cu „intrare” spre instituții americane. Este, însă, o asumare cu risc: dacă a mințit, răspunde pentru declarații false.
Pentru Ana Birchall: dacă versiunea ei se confirmă, miza e să dezamorseze rapid eticheta „agent CIA contra funcție”, invocând chiar pasajele care indică absența oricărei înțelegeri, și să mute disputa în zona probelor.
Ce înseamnă (și ce NU înseamnă) „a lua legătura cu CIA”
CIA are canale publice pentru primirea de informații; multe persoane încearcă o abordare. Asta nu înseamnă recrutare. Agenția nu confirmă identitatea surselor, iar trecerea de la „am încercat să contactez” la „sunt sursă/agent” presupune filtre și verificări care nu devin publice. Faptul că un terț spune „am promovat-o ca potențială sursă/agent” nu transformă automat persoana în cauză într-o sursă validată.
Mize și consecințe
Public: pentru un fost demnitar, simpla asociere cu ideea de colaborare cu un serviciu străin erodează imaginea. Penal: în acest moment, nu există elemente despre transmitere de informații clasificate, sarcini primite ori beneficii — piesele care ar muta discuția în zona infracțiunilor contra securității. Fără ele, vorbim despre reputație și, eventual, litigiu civil.
Ce rămâne de verificat: Dacă apar documente solide (contracte, e-mailuri autentificabile, note de întâlnire, plăți) care să confirme ori să infirme; dacă dosarul public se completează cu anexe noi, astfel încât afirmațiile să nu rămână doar o narațiune unilaterală; dacă există puncte de verificare independente pentru întâlnirile menționate. Până atunci, evaluarea rămâne ancorată în ceea ce se poate demonstra.
Document 3 Birchall 7642-Exhibit-AB-20250912-1
În concluzie, avem un înscris oficial american semnat de un consultant care afirmă că a intermediat pentru Ana Birchall un contact „direct” cu CIA și, în același timp, admite că nu există acord, bani sau beneficii. Avem o dezmințire fermă din partea persoanei vizate. Dincolo de ecoul cuvântului „agent”, nu există, la acest moment, probe ale unei relații operative sau ale unei tranzacții de influență. Ceea ce există, așadar, este o relatare unilaterală depusă sub răspundere și o negare la fel de explicită. Mai mult de atât nu poate fi susținut pe baza documentelor existente.
About The Author
