Partidul populist ANO al lui Andrej Babiš a câștigat detașat alegerile parlamentare din Cehia, cu circa 34,7% din voturi și o proiecție de aproximativ 80 de mandate din 200, înlocuind la guvernare coaliția de centru-dreapta condusă de premierul Petr Fiala, care și-a recunoscut înfrângerea.
Un Babiš vizibil euforic a anunțat că va încerca să formeze singur guvernul, dar că va discuta sprijin parlamentar cu două partide mici – „Motoriștii”, sceptici față de politicile verzi ale UE, și formațiunea radicală SPD, cu mesaj anti-UE și anti-NATO. Ambele s-au declarat deschise la negocieri pentru a susține un cabinet minoritar ANO la votul de încredere. În același timp, partidele de la extreme cu mesaj pro-rus au performat sub așteptări: SPD se oprește în jurul a 7,8%, iar Stacilo! (stânga radicală, cu nucleu comunist) nu trece pragul.
În plan extern, Babiš respinge ideea că victoria sa ar face Cehia un partener mai puțin de încredere pentru NATO și UE și insistă că rămâne pro-european și pro-alianță. Pe dosarul Ucrainei, semnalul e însă de schimbare de ton: respinge varianta unui „motor” ceh al livrărilor bilaterale de muniție și spune că ajutorul ar trebui gestionat la nivel UE/NATO. A respins totodată apelul SPD pentru referendum de ieșire din UE sau NATO. Președintele Petr Pavel, garant al orientării euro-atlantice a Cehiei, a anunțat consultări rapide cu partidele; el va desemna premierul și va cântări capacitatea reală a lui Babiš de a coagula o majoritate funcțională.
Aritmetica politică îl obligă pe liderul ANO la pragmatism: cu aproximativ 80 de mandate, are nevoie de voturi din afară la investitură. „Motoriștii” și SPD semnalează deschidere pentru susținere punctuală, obiectivul declarat fiind încetarea guvernării Fiala. Această formulă de sprijin tranzacțional ar ancora executivul pe o linie conservator-sceptică în dosarele europene (energie, Green Deal), dar fără a forța ieșirea din arhitectura UE/NATO. În interior, programul ANO – creștere mai rapidă, salarii și pensii mai mari, taxe mai mici și facilități pentru studenți și familii – reclamă miliarde de euro și va testa disciplina bugetară a Pragăi după doi ani de inflație puternică. Negocierile cu potențialii parteneri se vor bloca, cel mai probabil, în detaliile de finanțare: unde tai, de unde suplimentezi, cât te împrumuți.
Cine este Andrej Babiš și ce probleme are cu legea. Om de afaceri și fost premier, Babiš a construit conglomeratul Agrofert (agricultură, chimie, media) și a trecut în politică pe mesaj anti-sistem. Două teme i-au dominat însă cariera publică: conflictul de interese legat de controlul economic asupra Agrofert, în pofida plasării formale a activelor în trusturi, și dosarul „Cuibul de Barză” („Stork’s Nest”), privind o subvenție europeană obținută în 2007–2008. Pe linie administrativ-financiară, Comisia Europeană a finalizat în 2021 un audit critic cu privire la conflictul de interese, cu efecte asupra eligibilității la fonduri UE pentru companii din orbită. Pe linie penală, „Stork’s Nest” a avut răsturnări de situație: după o achitare în primă instanță, Curtea de Apel de la Praga a anulat în iunie 2025 achitarea pentru a doua oară și a retrimis cauza la rejudecare, apreciind că probele n-au fost analizate complet. În paralel, legislația cehă privind conflictele de interese planează din nou asupra unei eventuale întoarceri la Putere, iar președintele Petr Pavel i-a cerut explicit lui Babiš să arate cum ar respecta cadrul legal dacă primește mandatul de a forma guvernul.
Rolul EPPO (Laura Codruța Kövesi) în raport cu cazul Babiš. Parchetul European are competență pentru infracțiuni care afectează bugetul UE începând cu 2021, în condițiile regulamentului EPPO. „Stork’s Nest”, fiind legat de o subvenție din 2007–2008, rămâne în competența autorităților cehe, unde dosarul a fost trimis din nou la rejudecare în iunie 2025. Separat de penal, tema conflictului de interese a generat în 2021 un audit defavorabil al Comisiei Europene – chestiune administrativ-financiară, nu dosar EPPO. Cehia participă la EPPO; prin urmare, eventuale fapte noi, post-2021, care ar viza fonduri UE ar cădea, în principiu, în raza procurorilor europeni.
Ce urmează? Președintele Pavel deschide consultările; Babiš testează o formulă de guvern minoritar cu sprijin asigurat la votul de încredere. În exterior, Praga rămâne în tabăra occidentală, dar poate trece de la un rol proactiv la unul „instituțional” în sprijinul Ucrainei (canalizat prin UE/NATO). În interior, miza imediată e dublă: să demonstreze viabilitatea aritmetică a guvernării și să gestioneze vulnerabilitățile juridice și de integritate care i-au marcat deja primul mandat. În funcție de cum se așază susținerea în Parlament, premierul desemnat va trebui să producă rapid o proiecție bugetară credibilă; altfel, programul economic cu taxe mai mici și cheltuieli sociale mai mari riscă să se izbească de aceeași realitate fiscală care a erodat popularitatea guvernării Fiala.
About The Author
){kind=link}