Fostul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, condamnat definitiv în România la 10 ani și 8 luni de închisoare pentru fapte de corupție, a fost reținut sâmbătă, 4 octombrie 2025, în proximitatea aeroportului din Salonic.
Informația a fost confirmată public de surse judiciare și de mai multe publicații care citează Inspectoratul General al Poliției Române; unele relatări indică expres parcarea aerogării ca loc al intervenției. Decizia privind predarea în România urmează să fie luată de o instanță din Grecia, în cadrul procedurii pe mandat european de arestare.
Ministerul Justiției a transmis că pe teritoriul statului elen „sunt în curs de desfășurare activitățile specifice executării mandatului european de arestare” emis pe numele lui Sorin Oprescu. Comunicatul explică și de ce procedura a fost relansată: în mai 2025, Biroul SIRENE a sesizat Tribunalul București pentru a aprecia dacă mandatul poate fi executat din nou „în contextul modificării condițiilor de detenție”, iar instanța a fost de acord, dispunând menținerea arestării. În urma cooperării cu autoritățile elene, Oprescu a fost reținut sâmbătă, în apropierea aeroportului din Salonic.
Reținerea din 4 octombrie 2025 reia un dosar de fugă și cooperare judiciară desfășurat în ultimii trei ani. Sorin Oprescu fusese condamnat definitiv pe 13 mai 2022 la 10 ani și 8 luni pentru constituirea unui grup infracțional organizat, luare de mită și spălare de bani, după ce părăsise România chiar înaintea pronunțării. Este vorba de dosarul în care Sorin Oprescu este acuzat că a primit, în septembrie 2015, la locuinţa sa din Ciolpani, suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, fost director al Administraţiei Cimitirelor, bani care ar proveni din acte de corupţie.
Tribunalul București a emis mandatul de executare, iar pe 17 mai 2022 el a fost arestat în Grecia. La 31 mai 2022 a fost însă eliberat pe cauțiune, iar Curtea de Apel din Atena a respins cererea României de extrădare; presa locală a consemnat motivarea instanței elene cu privire la condițiile de detenție din România, ceea ce a blocat atunci predarea. Cauțiunea stabilită a fost de 5.000 de euro.
Între timp, autoritățile române au menținut cauza în circuitul de cooperare, iar în 2025 au reluat procedural mandatul european de arestare, pe fondul schimbărilor privind regimul de detenție semnalate către instanța română. Ministerul Justiției confirmă reluarea demersurilor și precizează, în comunicarea publică de sâmbătă, că activitățile specifice executării mandatului se desfășoară în Grecia. În prezent, Oprescu se află în custodia poliției elene, iar următorul pas este prezentarea în fața instanței competente, care va verifica îndeplinirea condițiilor pentru predare. Competența de a decide aparține exclusiv justiției elene, în baza regimului mandatului european.
În spațiul public, vârsta lui Sorin Oprescu (73 de ani) și episodul din 2022 când Grecia a refuzat predarea au alimentat dezbateri privind durata și finalitatea procedurilor. Sursele judiciare și comunicatele difuzate sâmbătă delimitează totuși clar etapele: localizare și reținere, confirmare în fața instanței, apoi decizia asupra predării către România.
Condamnarea definitivă din 2022, pe care se sprijină mandatul european, descrie o schemă de corupție din jurul contractelor Primăriei Capitalei: sume colectate de la oameni de afaceri prin intermediari, ca „taxă” pentru menținerea și derularea unor lucrări, bani care — potrivit actelor din dosar — ajungeau în numerar, prin aceiași intermediari, la Sorin Oprescu. În motivările instanțelor este menționat și episodul de la locuința din Ciolpani, unde au fost predate sume cash, element avut în vedere la individualizarea pedepsei.
Procedural, autoritățile române au urmărit constant punerea în executare a pedepsei, iar reactivarea mandatului în 2025 a vizat depășirea obstacolului juridic creat de hotărârea Curții de Apel din Atena din 2022. În acest moment, instanța elenă evaluează noile elemente transmise de partea română (inclusiv privind condițiile de detenție) și va decide dacă predarea poate fi dispusă.
În concluzie, cazul intră din nou în faza judiciară la Atena, după un parcurs care include condamnarea definitivă în 13 mai 2022, arestarea și refuzul de predare din 2022, eliberarea pe cauțiune, apoi reactivarea mandatului în mai 2025 și reținerea de sâmbătă, 4 octombrie 2025, în proximitatea aeroportului din Salonic. Ministerul Justiției confirmă derularea procedurilor, iar Poliția transmite că operațiunea a fost realizată în colaborare cu autoritățile elene; predarea depinde de hotărârea instanței din Grecia.
De ce i-au dat 10 ani și 8 luni – Care au fost acuzațiile procurorilor din dosar
Potrivit DNA, de la finalul anului 2013, Oprescu a condus un grup infracţional organizat, constituit de directorul Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane, Bogdan Cornel Popa, care avea ca scop săvârşirea de infracţiuni de corupţie, mai precis dare şi luare de mită, din sume provenite din bugetul Municipiului Bucureşti.
„Iniţial, structura grupului era simplă şi perfect adaptată scopului urmărit, presupunând doar un lider (directorul instituţiei publice cu rol de autoritate contractantă, calitate în care dispunea de influenţa necesară determinării câştigătorului unei proceduri de achiziţii publice, dar şi dreptul de a semna acordurile cadru şi contractele), conducători de societăţi private care doreau să execute lucrări, precum şi o sumă de apropiaţi ai liderului care să-l ajute, prin documente fictive şi societăţi fără activitate, să obţină în numerar, într-o formă aparent legală, mita plătită de contractorii privaţi”, precizează DNA.
Potrivit sursei citate, pe măsură ce alte persoane au aderat la grup în vederea obţinerii unor foloase materiale, în paralel cu demersurile liderului în vederea extinderii activităţii pentru mărirea mitei, structura şi funcţionalitatea grupului au suferit modificări,culminând la finalul anului 2013 cu instalarea unui nou lider, respectiv primarul Capitalei, crearea unui eşalon de „secunzi” ai săi (o persoană de încredere şi fostul lider), dar şi a unui palier mai larg al factorilor de decizie necesari din alte instituţii.
„În acelaşi context, în cursul anului 2014, Sorin Oprescu a desemnat la conducerea Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului pe inculpaţii Petroi Avasiloae Ruxandra Mihaela şi Şupeală Florin, persoane obediente faţă de Popa Bogdan Cornel, numit şi el la conducerea Administraţiei Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi a impus introducerea în grup a inculpatului Stanca Cristian”, spune DNA.
Cristian Stanca a fost angajat şi promovat la Administraţia Cimitirelor la insistenţele lui Oprescu, în vederea obţinerii unui control mai ridicat asupra deciziilor lui Bogdan Cornel Popa.
Procurorii arată că Sorin Oprescu a impus funcţionarilor din cadrul Administraţiei Cimitirelor şi Direcţiei de Resurse Umane din subordinea sa angajarea lui Cristian Stanca, aprobând personal crearea unui post de referent în cadrul instituţiei şi, ulterior, transformarea acestui post într-unul de inspector de specialitate,cu încălcarea prevederilor legale.
„La data de 5 septembrie 2015, Sorin Mircea Oprescu, în calitate de primar al municipiului Bucureşti, în baza unei înţelegeri prealabile cu inculpaţii Popa Bogdan Cornel şi Stanca Cristian, a primit de la primul suma de 25.000 euro din totalul de 60.000 euro pretinşi în mod necuvenit de cei doi de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), în legătură cu un contract de execuţii lucrări în cadrul Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, susţin procurorii.
Procurorii mai spun că, în perioada 2013 – 2014, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Centrului Cultural al Palatelor Brâncoveneşti şi în legătură cu încheierea a două acorduri cadru, a pretins şi primit sume totalizând 2.798.941 lei de la administratorii unei societăţi comerciale (denunţători în cauză), prin intermediul unor persoane şi firme controlate de el prin inculpaţii Albu Romeo şi Bengalici Claudiu, respectiv controlate de Niţă Ion, susţinând că prin influenţa pe care o are asupra lui Sorin Oprescu şi Mircea-Octavian Constantinescu îi va determina să vireze cu prioritate sumele necesare către instituţia respectivă pentru a se putea achita lucrările executate de societatea martorilor denunţători şi să fie de acord cu executarea lucrărilor pentru beneficiarul CCPBPB, aflat în subordinea lui, de către societatea denunţătoare. În perioada mai – august 2015, în acelaşi context, Bogdan Cornel Popa, în calitate de director al Administraţiei Cimitirelor, împreună cu inculpatul Cristian Stanca, a pretins de la aceiaşi martori denunţători, prin intermediari, suma de 60.000 de euro, ca mită pentru Sorin Oprescu”, mai susţin anchetatorii.
Pe 5 septembrie 2015, Sorin Oprescu a primit la locuinţa sa din Ciolpani suma de 25.000 de euro de la subalternul său Bogdan Popa, bani care ar proveni, conform DNA, din acte de corupţie.
About The Author
