România poate sesiza Comisia de la Veneţia şi depune plângere la CEDO în cazul Smicală din Finlanda, a declarat deputatul PMP, Constantin Codreanu, preşedinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării.
„Cazul dramatic al familiei Jalaskoski Smicală din Finlanda ne reţine atenţia de trei ani de zile. Prin acest caz, autorităţile finlandeze au provocat numeroase acţiuni de protest în toată ţara şi peste hotare, dar şi o adevărată furtună mediatică.Aşa cum bine cunoaşteţi, instituţia finlandeză pentru Protecţia Copilului i-a separat forţat şi brutal de mama lor, în luna mai 2015, în baza unor simple şi nefondate suspiciuni de intenţie de a emigra în România, pe copiii minori ai doamnei doctor Camelia Jalaskoski Smicală, Maria şi Mihai Jalaskoski”, a declarat Codreanu.
Camelia Jalaskoski Smicală şi copiii săi minori deţin dublă cetăţenie: română şi finlandeză. Cei doi copii răpiţi familiei au fost separaţi şi plasaţi forţat în instituţii de tip închis.
„Nedreptatea care li s-a făcut acestor copii români şi suferinţa morală îndurată de ei ne-au determinat să luăm atitudine şi să ne solidarizăm cu ei şi să încercăm o rezolvare amiabilă a cazului, în interesul suprem al copiilor. În perioada 30 mai – 1 iunie 2017 am condus delegaţia Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării în Finlanda, pentru a ne documenta la faţa locului asupra acestui caz dramatic. Am avut întâlniri cu doamna Camelia Jalaskoski Smicală în locuinţa ei din Tampere, cu ambasadorul României la Helsinki, cu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe, ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Sociale şi Sănătăţi în Finlanda, ai Serviciului Social din cadrul primăriei Tampere, precum şi cu membrii Comisiei pentru probleme sociale a Parlamentului Finlandei.Doamna Camelia Jalaskoski Smicală ne-a făcut cunoscut că, până la acea dată, poliţia nu a cercetat numeroasele plângeri depuse împotriva tatălui, însoţite de probe, respectiv certificate medico-legale şi declaraţiile martorilor”, mai spune deputatul.
Cazul Smicală, o tragedie în derulare
Copiii au fost daţi în anul 2015 tatălui, iar autorităţile au fost nevoite să îi replaseze din cauză că acesta îi maltrata, însă fără să fie luată în considerare posibilitatea de a-i da în custodie mamei.
Camelia Jalaskoski Smicală a mai precizat că cei doi copii au fost ameninţaţi de către reprezentanţii instituţiei sociale că nu vor merge niciodată în România şi că nu vor mai vorbi limba română dacă mai îndrăznesc să transmită scrisori cum a fost cea dată la ONU.
Aceasta a mai precizat că tatăl copiilor săi minori a fost extrem de violent şi i-a ameninţat pe copii, băgându-i cu capul sub apă până aceştia cereau îndurare.
„Urmare a vizitei delegaţiei noastre parlamentare autorităţile finlandeze au acceptat să-i permită ambasadorului României în Finlanda, Răzvan Rotundu, să-i viziteze pe cei doi minori ţinuţi în captivitate instituţională, iar doamna Camelia Jalaskoski Smicală a fost concediată din serviciu, sub pretextul de a-i fi defăimat şi agresat pe asistenţii sociali care i-au răpit copiii cu brutalitate. O asemenea situaţie nu ne poate lăsa indiferenţi.Constatăm cu profund regret şi stupoare că Finlanda încalcă în cazul copiilor doamnei Camelia Jalaskoski Smicală prevederile Convenţiei ONU cu privire la Drepturile Copilului, ale Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului”, a mai spus deputatul.
Întrebările adresate ministrului Afacerilor de Externe au făcut referire la:
- evoluţiile din 2018 în cazul celor doi cetăţeni români minori Maria şi Mihai Jalaskoski, copiii doamnei Camelia Jalaskoski Smicală;
- ce elemente noi au intervenit în acest caz extraordinar ca posibile soluţii;
- cum s-a implicat statul român, respectiv Ministerul Afacerilor Externe, pe plan biateral şi internaţional, în soluţionarea acestui caz;
- dacă statul român le-a acordat sau nu cetăţenilor români Camelia Jalaskoski Smicală şi Maria şi Mihai Jalaskoski asistenţa juridică necesară, inclusiv prin plătirea cheltuielilor pentru un avocat care să le reprezinte interesele la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
- dacă legat de acest caz statul român a luat sau nu în calcul posibilitatea depunerii la CEDO a unei Plângeri contra Finlandei sau de a compărea ca parte terţă într-un dosar intentat la CEDO urmare a Plângerii depuse de către familia Jalaskoski Smicală;
- dacă statul român consideră necesar sau nu să sesizeze Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) asupra unui aviz de euroconformitate a legislaţiei finlandeze în domeniul protecţiei drepturilor copilului.
About The Author
