Curtea Constituțională (CCR) anunță într-un document oficial că nu își va schimba decizia din 8 iunie 2021, acuzată de Comisia Europeană că încalcă dreptul UE. CCR hotărâse în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, în ciuda unei hotărâri a Curții de Justiție a UE, transmite G4Media.
Ca urmare a deciziei CCR, Comisia Europeană a trimis Guvernului României în luna octombrie o scrisoare în care cere clarificări privind decizia CCR 390 din 2021, care neagă dreptul UE. Acesta este primul pas procedural spre declanșarea procedurii de infringement (sancționarea unui stat membru care nu respectă dreptul UE).
În răspunsul oficial la scrisoarea Comisiei Europene, Curtea Constituțională condusă de Valer Dorneanu arată că ”în contextul actual constituțional, Decizia nr.390/2021 nu poate fi modificată. În realitate, dacă se dorește desființarea SIIJ, aceasta se poate realiza numai prin lege adoptată de Parlament”.
Răspunsul apare într-o adresă trimisă de CCR către Ministerul Justiției, care trebuie la rândul său să trimită răspunsul către Bruxelles.
Curtea Constituțională (CCR) a decis în iunie 2021, cu majoritate de 7 la 2, că Secția Specială de anchetare a magistraților este constituțională, iar desființarea ei nu poate fi decisă decât de Parlament, potrivit unui comunicat al CCR.
Judecătorii roșii din cadrul CCR, anti-UE, sunt Valer Dorneanu, Marian Enache, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Varga Attila, Mona-Maria Pivniceru și Daniel Marius Morar.
CCR a atras atenția judecătorilor de la instanțele ordinare de judecată că nu pot aplica decizia Curții de Justiție a UE (CJUE) în detrimentul deciziilor CCR. Practic, Curtea Constituțională a decis că dreptul intern este mai puternic decât dreptul UE.
Pe 7 iunie 2021, judecătorul Costin Andrei Stancu de la Curtea de Apel Pitești stabilise, în baza deciziei CJUE din 18 mai 2021, că Secția Specială funcționează contrar legislației europene.
”În baza art. 2 și art. 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul Uniunii Europene (TUE), Decizia 2006/928 şi Hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (Marea Cameră) din 18.05.2021, constată că Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Ministerului Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și nu este însoțită de garanții specifice care să permită, pe de o parte, să se înlăture orice risc ca această secție să fie folosită ca instrument de control politic al activității respectivilor judecători și procurori susceptibil să aducă atingere independenței acestora și, pe de altă parte, să se asigure că respectiva competență poate fi exercitată în privința acestora din urmă cu respectarea deplină a cerințelor care decurg din articolele 47 ?i 48 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene” – au stabilit luni, 7 iunie, judecătorii de la Curtea de Apel Pitești.
Pe 18 mai 2021, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că, referitor la înființarea Secției Speciale, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, ”o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”.
În lipsa îndeplinirii acestor garanții, au hotărât judecătorii CJUE, reglementarea menționată ar putea fi percepută ca urmărind instituirea unui instrument de presiune și de intimidare a judecătorilor, ceea ce ar aduce atingere încrederii justițiabililor în justiție.
”Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare” – se afirmă în documentul CJUE.
About The Author
