Consiliul Național Secuiesc (CNS), condus de maghiarul Izsák Balázs, a adoptat, pe 3 decembrie, un proiect de hotărâre privind introducerea Cărții de Identitate Secuiască, gândit ca un nou pas necesar spre dobândirea autonomiei secuiești la care visează ungurimea extremistă din Transilvania. Documentul de ”identitate” nu a fost încă emis, dar el poate avea niciodată valoare de ”act de identitate” ci, cel mult, de legitimație de intrare în cortul CNS.
”Având în vedere că cel mai important element constitutiv al oricărei țări sau al unei regiuni autonome de pe teritoriul oricărei țări este populația care locuiește acolo, ai cărei membri adoptă constituția țării și legea fundamentală a regiunii autonome, Consiliul Național Secuiesc (…) definește cartea de identitate secuiască ca fiind actul emis pe baza prezentei hotărâri” – se menționează în proiectul adoptat de Comitetul Permanent al CNS.
Potrivit proiectului, ”Cartea de identitate secuiască” poate fi obținută de persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani, au domiciliul stabil în ”Ținutul Secuiesc” sau cele care locuiesc în afara regiunii și se declară secui, care acceptă autonomia teritorială a ”Ținutului Secuiesc” așa cum este prevăzut în ”Statutul de Autonomie” elaborat de Consiliului Național Secuiesc.
Actul poate fi cerut prin completarea unui formular, care trebuie să indice numele şi prenumele solicitantului, data şi locul naşterii, adresa permanentă şi sexul. Formularul trebuie să conţină angajamentul solicitantului faţă de autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc în formă pretipărită.
Cartea de identitate secuiască va conţine doar numele și prenumele solicitantului şi secvenţa numerelor de identificare generate de sistemul de carte de identitate Ţinutul Secuiesc, celelalte date personale fiind afişate într-un cod QR. Baza de date va fi administrata de o organizaţie desemnată de Comitetul permanent al CNS, care este şi operatorul de date al sistemului.
Actul poate fi retras de la persoanele care renunţă la acesta şi solicită ştergerea datelor personale din baza de date.
Poziţia șoptită a Guvernului României
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a venit cu precizări doar pe parte instituţională, fără a comenta gestul politic al demersului CNS. „La nivelul Guvernului nu se află în lucru nicio iniţiativă referitoare la modificarea legislaţiei privind eliberarea şi sau datele de înscriere în cartea de identitate. De asemenea, Guvernul nu are în vedere vreo modificare în sensul dezbaterilor la care dumneavoastră faceţi referire” – a declarat Cărbunaru, citat de publicația Adevărul.
Cât despre reprezentanţii Guvernului României în „teritoriul” secuilor, nici prefectul judeţului Mureş, nici cel din Harghita şi nici cel din Covasna nu au făcut deocamdată vreo declaraţie publică.
„Am văzut în presă articole despre cartea de identitate secuiască, limite, steag etc, dar nu avem nimic oficial, ca să formulăm o reacţie. Oricum, avem alte lucruri, mai importante acum”, declară purtătorul de cuvânt al Instituţiei Prefectului Covasna, Erdély András, potrivit aceleiași surse.
Potrivit legislaţiei în vigoare în România cu privire la identitatea persoanei, orice modificare pentru documentele de identitate, ca să fie recunoscute, trebuie să aibă loc prin Ministerul Afacerilor Interne, nicio altă entitate neavând competenţe juridice în acest sens.
Cei șase pași ai ungurimii secesioniste din Ardeal
În motivarea proiectului de hotărâre, extremiștii maghiari enumeră pașii pe care CNS (o organizație de drept privat fără o recunoaștere oficială) i-a făcut deja în lupta lor pentru obținerea autonomiei teritoriale a ceea ce ei numesc ”Ținutul Secuiesc”:
- A creat Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc cu o viziune a viitorului regiunii și a instituțiilor viitoarei autonomii.
- A trasat limitele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc.
- A creat simboluri referitoare la istoria și cultura Ținutului Secuiesc: steagul, stema și simbolul prescurtat al regiunii.
- A definit conceptul de limba proprie a regiunii, afirmând că este limba maghiară.
- A desemnat sărbătorile oficiale din Ținutul Secuiesc: Ziua Libertății Secuiești, 10 martie, și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc, ultima duminică din octombrie.
- La propunerea sa, Adunarea Guvernului Local Secuiesc a declarat imnul Secuiesc ca fiind imnul Ținutului Secuiesc”.
Extremiștii maghiari vor să știe câți sunt și pe câți se pot baza la nevoie
Ultimul pas, introducerea cărții de identitate secuiești, ar avea scopul de a stabili numărul celor care se identifică a fi secui și care aderă la armata celor care doresc autonomia teritorială a extremiștilor maghiari.
Astfel, Izsák Balázs, preşedintele CNS, susţine că buletinul de identitate secuiesc „are o valoare simbolică” dar este, totodată, important, pentru că le va permite să stabilească numărul persoanelor „care se identifică cu statutul de secui”.
„Practic, exprimă identitatea secuiască, ne ajută să aflăm câţi suntem. Şi moţii au carnete de moţi, eu nu spun că de acolo ne-am inspirat dar suntem atenţi, Vedem că Ţara moţilor este o zonă etnografică foarte conştientă de tradiţie, de originea lor, au stabilite limitele teritoriale”, mai susţine Izsák referindu-se la celebra „Lege a moţilor”, care are, însă, cu totul alt scop decât autonomia teritorială pe care o doresc secuii.
Oricum, spune tot Izsák, odată ajunsă în spaţiul public iniţiativa privind cartea de identitate secuiască, CNS a fost asaltat de persoane interesate. „Ne sosesc, zilnic, zeci de mail-uri cu solicitări, întrebări, sfaturi, ni se cer formulare etc”, spune el.
Deocamdată, însă, documentele nu se pot emite.
„Acum are loc această dezbatere, apoi vom căuta modul de realizare tehnică. Va trebui să adoptăm un regulament pentru că orice operator de date funcţionează pe baza unui regulament special. Peste o jumătate de an, mai vorbim”, adaugă Izsák Balázs, citat de Adevărul.
”Secuiștii” lui Balázs Izsák au pierdut toate bătăliile secesioniste
Toate demersurile legislative făcute până acum de extremiștii maghiari privind autonomia sau statutul așa-zisului Ținut Secuiesc, care n-au fost deloc puține, au fost respinse de Parlamentul României, Constituția României fiind incompatibilă cu planurile secesioniste seculare ale extremiștilor maghiari.
Extremiștii maghiari au pierdut războiul secesionist inclusiv în fața instanțelor europene.
Astfel, în iulie 2013, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a respins definitiv autonomia pe criterii etnice, adică iniţiativa de autonomie a secuilor.
Tot atunci, Comisia Europeană a refuzat să înregistreze propunerea lui Attila Dabis şi Balázs-Árpád Izsák, șeful secesioniștilor, privind promovarea dezvoltării zonelor geografice populate de minorităţi naţionale, menţionează LARICS.
Potrivit sursei citate, ulterior, cei doi au depus o plângere împotriva Comisiei Europene la Tribunalul Uniunii Europene, care însă a fost respinsă.
Doi ani mai târziu, procesul s-a mutat la Strasbourg. Cererea de arbitraj pentru autonomia aşa-zisului „Ţinut secuiesc”, solicitată de mai multe consilii locale din Covasna, Harghita şi Mureş, a fost respinsă, în data de 24 martie 2015, la Strasbourg, de către Comisia de monitorizare a Congresului Puterilor Locale şi Regionale/CPLRE al Consiliului Europei.
România este, potrivit primului articol din Constituție, un ”stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”, prin urmare orice formă de autonomie teritorială este neconstituțională.
About The Author
