Mai întâi, Kremlinul a fortificat digital Rusia — înăuntru și în afară, cu un scut cu două fețe. Apoi a atacat Occidentul.
Acesta este episodul 6 din seria de investigații „Cortina de Fier Digitală” (13 episoade). În această serie, Investigative-Report radiografiază fortăreața digitală construită de Kremlin înainte de a lansa ofensiva informațională împotriva democrațiilor occidentale — de la legi, infrastructură și propagandă centralizată, până la Telegram, cupola electromagnetică, unitățile cibernetice ale GRU și exportul modelului în Europa.
Episodul anterior a documentat suprimarea presei independente prin pârghii juridice, tehnice și economice. Acum mutăm lupa pe Telegram — platformă prezentată drept „neutră”, dar transformată în infrastructură de stat: brațul digital înarmat al Kremlinului, folosit în războiul informațional și în operațiunile conexe, de la teatrele de luptă până la capitalele UE.
În zorii unei zile cu miză geopolitică, un canal „Z” de pe Telegram lansează mesajul-cadru pro-război al zilei. În mai puțin de o oră, aceeași linie narativă este reluată de răspândaci pro-Kremlin, intră în buletinele televiziunilor ruse și, printr-un labirint de redistribuiri și instrumente automate, se revarsă pe ecranele din Europa. Dincolo de aparența de „piață liberă a opiniilor”, mecanismul e disciplinat: Telegram — rețeaua prezentată drept neutră — funcționează, de fapt, ca un braț online al statului rus, suport tehnic și de distribuție pentru războiul informațional și operațiunile care îl însoțesc. Analiza de mai jos arată cum s-a ajuns aici, cum e folosită platforma pe front și în spatele frontului și de ce „neutralitatea” e, în practică, doar o mască străvezie.
De la interdicție la „coabitare”: cronologia controlului
În 2018, un tribunal din Moscova a dat câștig de cauză autorității de reglementare și cenzură și a dispus blocarea Telegram pe motiv că firma a refuzat să furnizeze Serviciului Federal de Securitate cheile de decriptare. A fost primul semnal că disputa nu era despre principii, ci despre controlul tehnic și normativ al canalelor de comunicare — soluție consemnată în cauza Global Freedom of Expression.
După doi ani de „blocaj” pe hârtie și ocoliri masive prin infrastructura altor companii, autoritatea de reglementare a anunțat, în iunie 2020, ridicarea interdicției. Motivul oficial: Telegram ar fi „dispus să coopereze” în combaterea extremismului; în realitate, nu a fost o înfrângere, ci o schimbare de tactică: statul a renunțat la blocaj și a păstrat Telegram deschisă tocmai pentru că îi servește, sub pârghiile de control ale internetului suveran (RuNet) și ale reglementării — schimbare relatată de Reuters.
În 2025, aceeași autoritate a introdus restricții selective pe apelurile din Telegram (și WhatsApp), invocând frauda și terorismul. Măsura a confirmat logica „internetului suveran”: nu o interdicție totală, ci o ajustare selectivă a funcțiilor, în funcție de interesul politic — măsură consemnată de AP News.
Cum intră Telegram în „internetul suveran” (RuNet): tehnic, portițe, control
„Internetul suveran” (RuNet) al Rusiei combină legea, infrastructura și filtrarea pentru a controla fluxurile de date — așa cum am prezentat în Episodul 4 al seriei. Din 2022, autoritățile ruse au extins masiv măsurile tehnice acoperite formal de acte normative: blocări și încetiniri la scară mare, filtrare prin TSPU/DPI, restricții asupra VPN-urilor, ordine administrative care obligă operatorii să intervină în trafic și întreruperi regionale ale internetului mobil — toate sub coordonarea autorității de cenzură. Acest tablou este documentat de Human Rights Watch.
Arhitectura Telegram face posibilă această „conviețuire”: în conversațiile obișnuite (stocate pe serverele platformei), mesajele sunt protejate pe traseul dintre dispozitiv și server, iar protocolul permite rutarea traficului pe rute alternative, inclusiv prin porturi web uzuale. „Conversațiile secrete” oferă protecție aplicată direct între interlocutori, dar nu sunt modul implicit și nu funcționează în canale. Pentru un stat care controlează punctele de trecere ale traficului, această diferență este esențială. În practică, combinația dintre protocolul adaptabil și internetul suveran (RuNet) face ca platforma să fie greu de oprit complet, dar ușor de limitat și orientat acolo unde o cere interesul politic — mecanism explicat în documentația Telegram.
Rețeaua „Z”: canale, influenceri, ministere — cine comunică și cum
Începând cu 2022, platforma a devenit un alt câmp de luptă pentru Moscova. O analiză a peste 500.000 de postări din zeci de canale militare ruse arată teme recurente: actualizări de front, mesaje despre „dependența” Occidentului de resursele rusești, justificări ale atacurilor, demonizarea ucrainenilor. Aceeași cercetare documentează folosirea Telegram de către ministere pentru recrutare, apeluri la donații pentru echipamente militare și potrivirea la minut dintre temele împinse de propagandiștii proeminenți și mesajele oficiale. Cu alte cuvinte, Telegram funcționează ca „postul TV” de pe telefon: aici se fixează agenda zilei, iar televiziunile controlate de stat și rețelele sociale doar o multiplică — analiză publicată de DFRLab.
În paralel, aparatul diplomatic al Federației Ruse folosește Telegram ca magistrală oficială: circa 130 de canale ale ambasadelor și consulatelor publică comunicate, „corecturi” și mesaje aliniate liniei de la Moscova, ocolind presa locală și intrând direct în fluxurile publicului național; de aici, aceleași materiale sunt preluate de canalele Z și de televiziunile controlate de stat, ceea ce le conferă atât vizibilitate, cât și aparență de legitimitate instituțională — cartografiere realizată de Community of Democracies.
Telegram pe front: operațiuni, culegere de ținte, intimidare
Ucraina a interzis folosirea Telegram pe dispozitive oficiale ale instituțiilor și armatei după ce Centrul Național de Coordonare în domeniul Securității Cibernetice a avertizat că platforma este exploatată de Rusia pentru atacuri cibernetice, înșelăciuni informatice (phishing), răspândirea de programe malițioase și, critic, pentru localizarea utilizatorilor și calibrarea loviturilor cu rachete. Decizia reflectă nu o dezbatere ideologică, ci o realitate operativă a frontului — decizie consemnată de AP News.
În aprilie 2024, serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR) a anunțat că Telegram a blocat mai mulți roboți oficiali ai săi, inclusiv principalul instrument informativ. Întâmplarea arată, dincolo de orice explicații tehnice, că un singur actor privat poate opri, peste noapte, canale esențiale pentru comunicarea militară a unei țări aflate sub atac — episod relatat de Reuters. Telegram este una dintre armele folosite de GRU pe frontul hibrid — „divizia digitală” care leagă propaganda, culegerea de informații și acțiunea din lumea reală.
„Laboratorul” din România și Republica Moldova: aceeași metodă, altă scenă
România. Algoritmul ca armă — România 2024 (Partea II) documentează cum infrastructura Telegram a fost folosită pentru a crea identități și „personaje” care au alimentat, în cascadă, TikTok și alte rețele, cu scopul de a manipula spațiul public și a împinge temele convenabile Moscovei în anul electoral. Traseul: achiziție de mesaj, procesare de date, mobilizare stradală, pe o matrice în care Telegram oferă atelierul inițial și magistralele de redistribuire.
Am dezvăluit și arhitectura operațiunii GRU/FSB care l-a propulsat pe Călin Georgescu ca „variantă” pentru Cotroceni, folosind Telegram în „etapa de laborator”: agregare de audiențe, testare de mesaje, împingerea temelor către platforme cu audiență mare. Documentele citate (SRI, parchet) arată potrivirea și coordonarea directă dintre rețeaua de canale Telegram și obiectivul politic — expuse în investigația Investigative Report.
Extins, mecanismul a inclus canale-pivot pentru planificare, grupuri de execuție care au distribuit pachete zilnice de conținut, liste de instrucțiuni pentru influenceri și rețele de conturi care au preluat materialele și le-au împins în valuri pe platformele algoritmice. Telegram a fost „cameră de comandă” și depozit de materiale, iar TikTok și alte rețele au fost multiplicatorul de masă. Cronologia încheiată cu anularea primului tur al alegerilor confirmă eficiența metodei.
Republica Moldova. Șeful SIS a prezentat în Parlament un raport despre o operațiune coordonată de „Serviciul 5” din FSB, condusă la nivel local de oligarhul Ilan Șor, pentru fraudarea proceselor electorale din 2024. Telegram a fost spațiul de organizare, de creare a conținuturilor și de amplificare spre alte platforme, cu țintirea deschisă a electoratului pro-european. În această schemă, GRU și FSB au folosit canale cu acces controlat și roboți de conversație pentru recrutare și distribuirea sarcinilor, au împins narațiuni favorabile lui Șor și lui Alexandr Stoianoglo și au creat o punte constantă către publicul din România, astfel încât mesajele să circule pe ambele maluri ale Prutului. Scopul a fost înlocuirea arhitecturii de putere cu figuri utile Kremlinului — Șor/Stoianoglo la Chișinău, Călin Georgescu la București — folosind Telegram drept instrument central de coordonare. Detalii în analiza Investigative Report.
De la „neutru” la armă în mâna Kremlinului: mecanismele care mută acele pe hartă
Narativ. Pe Telegram, canalele Z și conturile afiliate armatei sau ministerelor impun cheile de lectură și „fapte” alese, preluate apoi de televiziunile de stat și reambalate de ecosisteme locale din Europa. Rezultatul: coerență aparentă și normalizare a temelor Moscovei în spațiul public — dinamică analizată de DFRLab.
Operațional. În teatrele de operații, platforma este folosită pentru culegere de informații tactice (imprudențe ale utilizatorilor, date tehnice, localizare) și intimidare: publicarea mascată de liste, „deconspirări” ale adversarului, apeluri la violență. Documente din spațiul euro-atlantic consemnează că Rusia combină atacurile cibernetice cu exploatarea Telegram pentru a lega informația din câmpul social de lovituri cinetice — analiză a CCDCOE.
Financiar. Din 2024, Telegram împarte 50% din veniturile din publicitate proprietarilor de canale și face plățile exclusiv în Toncoin (TON). Pentru rețelele pro-Kremlin, asta înseamnă că audiența fidelizată poate fi convertită direct în flux financiar — cu o cascadă de stimulente pentru a produce și distribui conținut politic, nu doar divertisment — mecanism anunțat de Telegram.
Cazuri-simbol: de la „legal” la operațional
Când justiția franceză l-a pus sub acuzare pe Pavel Durov, în 2024, într-o anchetă privind complicitatea la infracțiuni organizate facilitate pe platformă, Kremlinul a sărit public în apărarea lui și a invocat „persecuția politică”. Dincolo de raportul personal al fondatorului cu Rusia, reacția oficială a confirmat miza: Telegram este un activ strategic în ecuația războiului informațional — reacție consemnată de Reuters.
Tot în 2024, o investigație media europeană condusă de OCCRP a arătat cum canale Telegram pro-Wagner sau apropiate propagandei ruse recrutau executanți și distribuiau ținte pentru sabotaj în state UE, pentru sume plătite „la rezultat”. Mai multe canale identificate au fost închise, dar modul de operare rămâne replicabil — investigație a OCCRP.
Împreună, aceste două episoade arată poziția reală a platformei în arsenalul Moscovei. Apărarea publică a fondatorului de către Kremlin indică faptul că menținerea Telegram funcțională și sub influență este obiectiv de stat, nu un detaliu comercial. Recrutările pentru sabotaje, derulate în canale cu acces controlat, arată trecerea de la propagandă la acțiune: Telegram devine interfață de comandă și execuție pentru operațiuni cu negare plauzibilă, punând în legătură inițiatorii și executorii fără expunere directă. În acest model, GRU și structurile conexe folosesc platforma pentru a îmbina mobilizarea narativă, culegerea de informații, alocarea sarcinilor operative și recompensarea financiară, cu amprentă minimă și reacție rapidă. Concluzia se impune: Telegram nu e „neutru”, ci brațul digital înarmat care permite Rusiei să proiecteze putere în profunzimea spațiului european, de la influență la sabotaj.
Telegram, brațul digital înarmat al Kremlinului
Puse cap la cap, argumentele din acest episod nu mai lasă loc pentru «neutralitate», ci demonstrează clar că Telegram funcționează, de facto, ca brațul digital înarmat al Kremlinului — un activ strategic folosit sistematic de structuri ale statului rus, inclusiv GRU și FSB, pentru propagandă, culegere de informații, coordonare și acțiuni cu negare plauzibilă.
Cronologia 2018–2025 arată trecerea de la blocaj formal la exploatare strategică: statul rus a renunțat să oprească Telegram și a ales să o țină deschisă, dar prinsă în pârghiile RuNet, pentru că îi folosește. Construcția tehnică a platformei — mesaje obișnuite care trec prin serverele Telegram, rute flexibile de transport, modul „conversații secrete” indisponibil în canale — permite limitarea selectivă fără închidere totală. Asta oferă Moscovei control practic asupra fluxului, fără costul politic al interdicției.
Pe această bază, rețeaua de canale Z, conturile ministerelor, comunicatorii militari și canalele diplomatice fac din Telegram „postul TV” de pe telefon: aici se lansează temele, se sincronizează mesajele și se construiește legitimitatea prin aparența comunicării oficiale.
Pe front, Telegram este folosită pentru colectarea coordonatelor și pozițiilor adversarului — din informații expuse în conversații și din metadate —, pentru operațiuni de phishing și injectare de malware și pentru alinierea datelor de localizare cu lovituri de artilerie și rachete. Blocarea roboților oficiali ai GUR a arătat cât de vulnerabilă devine o țară când infrastructura informațională critică stă la discreția unei companii pe care adversarul o poate influența.
În Uniunea Europeană, investigații jurnalistice au documentat că Telegram este interfață de comandă și execuție pentru operațiuni cu negare plauzibilă: recrutări, alocarea sarcinilor, plăți — trecerea de la propagandă la acțiune.
Cazurile din România și Republica Moldova, documentate de Investigative Report, confirmă aceeași schemă: Telegram drept „cameră de comandă” unde se proiectează identități și narațiuni, se distribuie pachete de conținut și instrucțiuni, iar multiplicarea se face apoi pe platformele cu algoritmi agresivi, cum este TikTok. Ținta nu e doar opinia publică, ci arhitectura de putere, cu nume concrete împinse în față și cu infrastructură de coordonare pe canale cu acces controlat. Adăugați mecanismul financiar introdus de Telegram (plăți în Toncoin, împărțirea veniturilor) și obțineți stimulente directe pentru rețelele pro-Kremlin, care transformă audiența în resursă pentru producție și amplificare.
În plan simbolic și politic, intervenția publică a Kremlinului în apărarea lui Pavel Durov, concomitent cu folosirea canalelor pro-Wagner pentru recrutări în UE, fixează statutul real al platformei: activ strategic al statului rus. Telegram nu este „piață liberă”, ci infrastructura de comandă-control a războiului hibrid rusesc: lansează narațiuni, le sincronizează cu aparatul oficial, colectează informații exploatabile și pune în mișcare oameni și acțiuni pe teren.
Într-o formulă scurtă și exactă: Telegram este brațul digital înarmat al Kremlinului în războiul declarat împotriva Occidentului — o combinație de media, logistică operațională și mecanism financiar, conectată la rețeaua de stat și folosită pentru a proiecta putere dincolo de frontiere.
În episodul următor: „Cupola electromagnetică și spațială”. De la războiul radioelectronic la rețele satelitare, urmărim cum bruiajul, capcanele de semnal și supravegherea din orbită completează fortăreața digitală a Kremlinului. Vom arăta cine controlează această cupolă, cum e folosită pe front și în adâncimea Europei și de ce devine veriga care fixează pe hartă efectul operațiunilor descrise în episodul de azi.
Seria completă „Cortina de Fier Digitală” (13 episoade):
1. Scutul înaintea loviturii – începutul războiului digital rus
2. Harta strategică: logica războiului hibrid
3. Cronologia legilor: de la „agenții străini” la „căutarea interzisă” (2012–2025)
4. „Ochiul și timpanul” cu filtru rusesc: interceptare totală, filtrare la comandă și răspunsuri din interiorul RuNet-ului
5. Pumnul în gură presei: capturarea presei și monopolul statului asupra informației
6. Telegram, brațul digital înarmat al Kremlinului împotriva Occidentului
7. Cupola electromagnetică și spațială
8. Divizia cibernetică a GRU: 26165 și 74455
9. Splinternet operațional
10. Studiu de caz: Moldova, România, Franța
11. „Apărarea permite atacul”
12. Breșe, contramăsuri, lecții pentru democrații
13. Epilog – Cortina digitală și timpul
About The Author
