luni, octombrie 18, 2021
AcasăAgenda ZileiGuvernul are trei scenarii pentru creșterea salariului minim pe economie

Guvernul are trei scenarii pentru creșterea salariului minim pe economie

Guvernul Orban are trei scenarii pentru creșterea salariului minim pe economie, având în vedere că acesta a fost majorat în ultimii ani după dorințele populiste ale politicienilor, nu după criterii economice stricte care să ajute economia României. 

„Am încercat să căutam o soluţie de creştere a salariului minim care să ţină într-o măsură cât mai mare de nişte date obiective din economie, adică, mai precis, încercăm ca această creştere a salariului minim să se facă pe baza unor indicatori economici pe baza unor date care sunt clare şi care, pe de o parte, să ţină cont de realităţile economice, pe de altă parte să atingă şi obiectivul de creştere a salariului minim pe economie. Din punctul meu de vedere, creşterea salariului minim trebuie să aibă ca şi obiectiv ca cei care lucrează pe salariu minim, care sunt aproximativ 1.370.000 după datele noastre, să beneficieze de o creştere a salariului minim care să aibă totuşi la bază nişte elemente de care trebuie să ţinem cont şi anume profitabilitatea firmelor”, a declarat Ludovic Orban.

Prin creşterea salariului minim, Guvernul a încercat să nu afecteze foarte mult o rată a profitabilităţii în aceste domenii de activitate, pentru a nu face rău angajatorilor dar și angajaților. 

Potrivit premierului, trebuie ţinut cont şi de impactul asupra bugetului de stat, mai ales că majorarea salariului minim brut afectează în special autorităţile locale, angajaţii din autorităţile locale, care au salarizarea stabilită pe grilă în raport cu salariul minim brut.

Trei scenarii pentru creșterea salariului minim pe economie 

„Primul scenariu prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. Acest scenariu prezintă avantajul că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menţinere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflaţiei”, se arată în analiza Guvernului.

Al doilea scenariul prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei. În plus faţă de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecţie în funcţie de dinamica creşterii economice:

  • în cazul în care diferenţa dintre creşterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim şi cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, ceea ce înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creşterii economice, coeficientul de creştere fiind 0%;
  • în cazul în care această diferenţă este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, fără a depăşi un punct procentual;
  • în cazul în care această diferenţă este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporţional, negociat, fără a depăşi 2 puncte procentuale. 

Al treilea scenariu propus de Guvern prevede majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflaţiei în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS şi cu creşterea reală a productivităţii muncii pe persoana angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2.080 lei la 2.230 lei.

„În plus faţă de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecţie în funcţie de rata şomajului, respectiv: coeficientul de corecţie este un procent din diferenţa dintre rata efectivă şi „rata naturală” a şomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali. Pentru „rata naturala” a şomajului se foloseşte NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a şomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creşterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a şomajului se foloseşte cea determinată conform metodologiei BIM11”, potrivit analizei. 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate