marți, noiembrie 29, 2022
AcasăAgenda ZileiLiberalii încearcă să dejoace planul lui Iordache de a-l salva de la...

Liberalii încearcă să dejoace planul lui Iordache de a-l salva de la pușcărie pe Dragnea

Liberalii încearcă să dejoace planul lui Iordache de a-l salva de la pușcărie pe Dragnea, astfel că au depus la Curtea Constituțională a României (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate cu privire la prevederea din Regulamentul Camerei referitoare la delegarea atribuţiilor preşedintelui acestui for. 

De asemenea, cere Curţii să suspende procedura de judecată a solicitării depuse de Florin Iordache în legătură cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. 

„PNL a solicitat astăzi Curţii Constituţionale a României să suspende procedura de judecată a cererii depuse de Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, în perioada în care îl înlocuia pe şeful lui de partid, devenind preşedinte al Camerei (Dosarul nr.642E/2019, cu termen la data de 10 aprilie 2019). Motivul pentru care am înaintat această cerere Curţii ţine de faptul că articolul din Regulament în temeiul căruia a fost înaintată cererea este în dezacord cu prevederile Legii fundamentale. PNL a înaintat tot astăzi CCR o sesizare de neconstituţionalitate, cu acest subiect”, potrivit prim-vicepreşedintelui PNL Raluca Turcan. 

CCR a primit recent o sesizare privind un conflict denumit oficial de natură juridică între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnat de Florin Iordache, înlocuitor temporar al lui Liviu Dragnea la conducerea Camerei Deputaţilor. 

„Conflictul real este de fapt de natură penală şi este între condamnatul Liviu Dragnea şi instanţele care au îndrăznit să dea sentinţe împotriva lui. Adevăraţii autori ai sesizării: avocaţii lui Liviu Dragnea”, spune Turcan care critică prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor. 

„Un infractor” încă la putere 

„Cum s-a putut ajunge în situaţia ca preşedintele Camerei Deputaţilor, un infractor aflat (încă!) în funcţie publică să depună la Curtea Constituţională, cu mâna unui subaltern, o sesizare al cărei obiect este albirea propriului dosar? Din nefericire, chiar Regulamentul Camerei Deputaţilor a permis acest lucru, printr-un articol al său, art. 35 alin. (1)-(3), conform căruia preşedintele Camerei poate delega vicepreşedinţilor toate atribuţiile sale, inclusiv pe cele constituţionale”, precizează Raluca Turcan. 

Ea menţionează că prevederile art. 35 din Regulamentul Camerei încalcă dispoziţiile mai multor articole din Constituţie (art. 1 alin. (5), art. 64 alin. (1) şi (2), art. 66 alin. (3), art. 89 alin. (1), art. 98 alin. (1), art. 146 lit. a), b), c) şi e), art. 147 alin. (4)), care fac o distincţie clară între atribuţiile şi importanţa pe care Legea fundamentală o conferă preşedintelui Camerei şi cele ale vicepreşedinţilor. 

„O lectură juridică atentă a acestor articole arată că Legea fundamentală impune anumite limite ale delegării atribuţiilor dinspre preşedinte către vicepreşedinţi şi că delegarea nu poate viza aspecte de natură constituţională. Rolul vicepreşedinţilor, aşa cum este trasat în Constituţie, este de a acorda sprijin în exercitarea atribuţiilor de către preşedintele Camerei, de a asigura continuitatea conducerii funcţionale a Camerei, prin îndeplinirea unor sarcini nominalizate de către Biroul permanent. Atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Camerei nu pot fi exercitate decât de el însuşi şi nu pot fi încredinţate altei persoane, fiindcă el este ales prin votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar nu prin negociere politică. O delegare a acestor atribuţii ar trebui realizată doar cu acordul celor care l-au ales, respectiv plenul Camerei Deputaţilor”, consideră Turcan. 

Lipsa unei limitări a delegării în textul Regulamentului Camerei poate genera situaţii aberante precum cea în care un vicepreşedinte de Birou permanent, căruia preşedintele Camerei i-a delegat în mod arbitrar atribuţiile sale constituţionale, ar putea deveni chiar şi preşedintele interimar al României. 

„Prevederile Regulamentului Camerei încalcă Decizia Curţii Constituţionale nr. 45/1994, care a stabilit că natura juridică a Regulamentului Camerei Deputaţilor este aceea de hotărâre care reglementează organizarea proprie şi internă a Camerei, prevederile sale nu pot stabili drepturi şi obligaţii decât pentru deputaţi, precum şi pentru autorităţile, demnitarii şi funcţionarii publici, în funcţie de raporturile constituţionale pe care le au cu Camera”, spune Turcan. 

Sesizarea PNL depusă la CCR explică pe larg viciile Regulamentului şi caracterul său neconstituţional. 

„Prin demersul nostru, cerem Curţii Constituţionale să verifice constituţionalitatea acelui cadru legislativ care poate permite ca interesele de partid şi solidaritatea de tip mafiot emblematice pentru PSD să deturneze hotărâri ale instanţelor. Avem nevoie de o garanţie că legea din România este împotriva infractorilor şi nu la mâna infractorilor. Nu putem lăsa instituţii ale statului precum Camera Deputaţilor sau Curtea Constituţională să fie folosite în acţiunea de albire a dosarelor pesediste. România a depăşit demult limita toleranţei faţă de aceste abuzuri ale actualei puteri. Avem nevoie ca instituţiile garant – cum este şi Curtea Constituţională – să intervină pentru a spune stop corupţiei şi ilegalităţilor devenite literă de lege în timpul guvernării PSD”, subliniază vice-liderul PNL. 

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate