Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat duminică seara îngrijorarea cu privire la o posibilă ofensivă militară a Azerbaidjanului împotriva Armeniei, subliniind că Baku „ameninţă” frontiera comună şi „integritatea teritorială” a acestei ţări, notează AFP, citată de Agerpres.
„Franţa este foarte vigilentă cu privire la integritatea teritorială a Armeniei, pentru că asta este în joc”, a declarat el într-un interviu la TF1 şi France 2.
„Astăzi avem o Rusia complice cu Azerbaidjanul, o Turcie care a susţinut întotdeauna aceste manevre şi o putere care este dezinhibată şi care ameninţă frontiera cu Armenia”, a spus el, după victoria fulgerătoare a forţelor de la Baku împotriva separatiştilor din Nagorno-Karabah, un teritoriu populat în majoritate de armeni.
După doar 24 de ore de luptă, autorităţile din Nagorno-Karabah, copleşite de puterea de foc a forţelor de la Baku şi fără ajutorul Erevanului, au depus armele miercuri şi au început joi, sub medierea Moscovei, negocierile pentru reintegrarea în Azerbaidjan a teritoriului secesionist, unde foarte mulţi locuitori rămân blocaţi.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, se va întâlni luni cu omologul său azer, Ilham Aliev, în enclava azeră Nahicevan, situată între Armenia şi Iran şi la frontiera cu Turcia, au informat duminică mai multe media turce.
Erdogan şi Aliev, aliat al Ankarei, au declarat în iunie că doresc să-şi intensifice eforturile pentru a deschide un coridor terestru – cunoscut sub numele de coridorul Zangezur – care să lege Turcia de principalul teritoriu al Azerbaidjanului prin enclava Nahicevan şi Armenia, un proiect vechi şi complex.
Preşedintele turc şi-a exprimat în mai multe rânduri săptămâna aceasta „sprijinul” pentru armata de la Baku, care a recucerit mari porţiuni din Nagorno-Karabah în 2020, la sfârşitul unui război violent.
Unii experţi cred că Baku ar putea încerca acum să-şi dezvolte avantajul şi să lanseze operaţiuni în sudul Armeniei pentru a crea o continuitate teritorială cu enclava Nahicevan.
Premierul Armeniei, Nikol Paşinian, consideră ineficiente alianţele actuale ale ţării sale
Armenia a acuzat duminică în mod implicit Rusia pentru lipsa de sprijin în această criză, premierul său, Nikol Paşinian, calificând drept „ineficiente” actualele alianţe ale ţării sale, într-o aluzie la relaţiile cu Moscova moştenite din epoca în care Armenia – ca şi Azerbaidjanul – făcea parte din URSS.
Prim-ministrul armean, Nikol Paşinian, consideră ineficiente alianţele actuale ale Armeniei, o aluzie voalată la relaţiile sale de lungă durată cu Moscova moştenite de când Armenia făcea parte din URSS, relatează France Presse.
”Sistemele de securitate externe în care este implicată Armenia s-au dovedit ineficiente în protejarea securităţii şi intereselor sale”, a declarat Paşinian duminică, într-un discurs televizat.
”Armenia nu a renunţat niciodată la obligaţiile sale, nici nu şi-a trădat aliaţii. Dar analiza situaţiei arată că sistemele de securitate şi aliaţii pe care ne-am bazat mult timp şi-au propus să demonstreze vulnerabilitatea noastră şi incapacitatea poporului armean de a avea un stat independent”, a adăugat el.
Armenia este încă parte a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianţă militară condusă de Rusia, dar a dat deja semne de depărtare, chiar înainte de ofensiva din această săptămână din Nagorno-Karabah a armatei azere, care a precipitat o răsturnare a sferei de influenţă a Moscovei.
În Erevan, frustrarea se producea de luni de zile, în faţa incapacităţii Rusiei de a sprijini Armenia în faţa Azerbaidjanului şi în lipsa de implicare a forţelor ruse de menţinere a păcii în conflictul dintre cele două state vecine.
Armenia, care a refuzat în ianuarie să găzduiască manevre OTSC, tocmai a efectuat exerciţii militare cu Statele Unite în această lună, spre nemulţumirea Moscovei.
În mai 2023, prim-ministrul Armeniei a evocat deja posibilitatea ca Armenia să se retragă din OTSC, tot în legătură cu dosarul Nagorno-Karabah.
Armenia şi Azerbaidjan, foste republici sovietice, au luptat deja pentru controlul acestei regiuni disputate, populată în mare parte de armeni, în două războaie, unul în anii 1990 şi celălalt în 2020.
Rusia a susţinut un acord de încetare a focului care a pus capăt ostilităţilor în 2020 şi a desfăşurat forţe de menţinere a păcii în regiune, dar acestea nu au reuşit să împiedice invazia fulgerătoare a Nagorno-Karabahului de către trupele de la Baku în această săptămână.
About The Author
