Ordonanța care modifică legile Justiţiei reprezintă un mijloc de represiune împotriva magistraţilor care nu răspund la comenzile PSD-ALDE, se arată în moţiunea simplă pe Justiţie depusă de grupul parlamentar al PNL și cel al USR, la Camera Deputaţilor.
Documentul intitulat „Tudorel Toader şi PSD-ALDE, luaţi mâinile murdare de pe Justiţie!” îi cere lui Toader să plece din funcţie.
Liberalii contestă ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Aactul normativ este un demers incalificabil, care contrazice principiile statului de drept şi pune în pericol chiar democraţia din România.
„Cu neruşinare şi cu o lipsă de responsabilitate flagrantă, dumneavoastră, domnule ministru Toader, aţi participat la adoptarea acestui act normativ care încalcă Constituţia României. Nu o să vă întrebăm care este situaţia extraordinară şi a cărei reglementare nu poate fi amânată, în mod obiectiv, domnule ministru. Însă vă întrebăm dacă vă mai aduceţi aminte de anii petrecuţi la Curtea Constituţională a României? Dar de deciziile Curţii privitoare la constituţionalitatea unor astfel de ordonanţe de urgenţă? Un ministru al Justiţiei care susţine o ordonanţă de urgenţă care afectează modul de funcţionare, regimul unei instituţii fundamentale a statului, o instituţie de rang constituţional, aşa cum este Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministerul public, se descalifică cu siguranţă! Această ordonanţă de urgenţă este picătura care a făcut să se reverse paharul, este chiar prea mult şi pentru dumneavoastră şi Guvernul din care faceţi parte!”, se menţionează în moţiune.
„Justiție în slujba cetățeanului”, un slogan mincinos
Parlamentarii liberali speră că majoritatea parlamentarilor vor înţelege pericolul pe care-l reprezintă actul normativ şi cât de nesănătos este pentru democraţia din România ca Tudorel Toader să rămână în funcţie.
„Vă reamintim că „Justiţie în slujba cetăţeanului” a fost sloganul mincinos propus prin programul de guvernare de către PSD-ALDE, iar dumneavoastră, domnule ministru, v-aţi asumat această parte din program. Însă, întreaga dumneavoastră activitate, atitudinile publice asumate de către dumneavoastră au fost în mod sistematic favorabile agendei retrograde a majorităţii PSD-ALDE. Pe de o parte, aţi fost foarte activ în a le sluji lui Dragnea &co folosind toate mijloacele aflate la dispoziţia ministrului Justiţiei, pe de altă parte, aţi evitat orice critică, orice luare de poziţie, la care eraţi nu doar îndreptăţit, ci şi obligat, faţă de iniţiativele parlamentare ale PSD-ALDE, chiar şi atunci când în mod vădit acestea erau în contradicţie cu scopurile legale pe care Ministerul de Justiţie trebuie să le urmărească”, se arată în document.
În privinţa Legii privind recursul compensatoriu, iniţiativă elaborată în cadrul procedurii pentru ameliorarea condiţiilor din penitenciare şi redactată în urma solicitării CEDO, Toader a girat modificările aduse în Camera Deputaţilor formei iniţiale.
„În acest caz, sunteţi principalul vinovat pentru eşecul aplicării legii menţionate, respectiv pentru eliberarea din închisori a unor condamnaţi (peste 12.000) care au recidivat aproape imediat (peste 600). De asemenea, sunteţi responsabil că nu aţi anticipat corect efectele soluţiilor propuse. Eşec care se traduce, în mod nefericit, în omoruri, violuri, tâlhării, furturi cărora le-au căzut victime români! Nu uitaţi că aţi ignorat soluţia propusă de PNL pentru implementarea măsurilor alternative de executare a pedepselor, măsură aplicată cu succes în statele UE. Aţi încălcat calendarul de măsuri 2018 – 2024 pentru soluţionarea supra-aglomerării carcerale şi a condiţiilor de detenţie, în executarea Hotărârii-pilot Rezmives şi alţii împotriva României, pronunţată de CEDO la 25 aprilie 2017”, mai spun semnatarii moțiunii.
Condamnații vor fi lăsați liberi
Aceştia îl acuză pe ministrul Justiţiei că expune România la riscul suportării unor corecţii materiale severe şi menţine starea de supra-aglomerare cu consecinţele viitoare ale eliberării înainte de termen a condamnaţilor şi punerea în pericol a vieţii, integrităţii, sănătăţii şi a bunurilor cetăţenilor.
„Bani insuficienţi pentru investiţii în reţeaua penitenciară, a locurilor de detenţie, înseamnă mai mulţi condamnaţi liberi săvârşind fapte penale şi mai puţini condamnaţi închişi în penitenciare pentru a-şi ispăşi pedepsele legal dispuse. Aţi făcut un buget pentru investiţii în reţeaua de penitenciare care a fost criticat chiar de către reprezentanţi ai puterii, atât de mic este, iar execuţia bugetară pe anul trecut este una ruşinoasă. Graţiere sui-generis, nu-i aşa domnule ministru?! Serviciul de asistenţă judiciară obligatorie are resursă bugetară asigurată doar pentru primele 5-6 luni, 37.000.000 lei reprezintă mai puţin de 9 luni din execuţia bugetară a anului 2018. Ce înseamnă 37 milioane lei pentru anul în curs, în condiţiile majorării în medie cu 141% a onorariilor pentru aceste servicii? Sunteţi părtaş la încălcarea unor drepturi fundamentale, domnule ministru!”, se adaugă în moţiunea simplă.
Pe de altă parte, informatizarea instanţelor este o promisiune care se încalcă în fiecare an de către ministrul Justiţiei.
„Nu aţi asigurat sursa de finanţare, deşi am formulat amendamente care să îndrepte această situaţie inacceptabilă, nu le-aţi susţinut, aşadar aţi afectat funcţionarea instanţelor de judecată, aţi afectat activitatea de înfăptuire a justiţiei, aţi afectat drepturile a sute de mii de cetăţeni români. (…) Înfiinţarea instanţelor specializate este o prioritate în programul de guvernare, iar la această soluţie aţi renunţat în mod public anul trecut, alegând soluţia secţiilor specializate. La începutul acestui an, Guvernul, prin Legea bugetului, capitolul de buget al Ministerului justiţiei, şi-a asumat din nou înfiinţarea acestor instanţe specializate!”, mai spun liberalii.
Întreaga dezbatere publică a devenit, sub presiunea actualei majorităţii guvernamentale PSD-ALDE, un teatru al minciunii: soluţiile legislative controversate propuse de către reprezentanţii puterii au încercat a fi legitimate, în mod absurd, prin intermediul unor modificări necesare, unele dintre ele minore, modificări solicitate de sistemul judiciar, care însă nu au legătură unele cu altele.
„Sunteţi direct responsabil, nu doar pentru că nu aţi obţinut eliminarea vreunui obiectiv de referinţă din Mecanismul de Cooperare şi Verificare, ci pentru că aţi determinat un regres regretabil: nu mai sunt doar 8, acum sunt 20 de obiective de referinţă de îndeplinit. Raportul MCV arată că actul de justiţie din România încă nu se ridică la standardele de calitate agreate în Uniunea Europeană. Domnule ministru, datorită poziţionărilor constant duplicitare în raport cu partenerii externi, dumneavoastră aţi generat doar reacţii negative de la aceştia: Comisia Europeană, GRECO, APCE, Comisia de la Veneţia, Departamentul de Stat al SUA, ambasadele statelor occidentale în România…! Recomandările GRECO, Comisiei de la Veneţia sau Rezoluţia Parlamentului European nu au fost respectate, această atitudine va afecta interesele României pe termen scurt şi lung!”, îl critică liberalii pe Toader.
Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiției nu scapă de critici
Criticile se îndrepată si asupra Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.
„Criticăm lipsa de specializare şi competenţa extinsă a acestei Secţii, încălcarea principiului specializării având efecte negative grave cu privire la felul în care se desfăşoară urmărirea penală. Nu a existat şi nu există o justificare suficientă şi obiectivă pentru înfiinţarea acestei noi structuri pentru investigarea tuturor infracţiunilor comise nu în cadrul sistemului judiciar, ci de către magistraţi (!), adică oricare dintre infracţiuni şi nu cele comise în Justiţie, deci numai în legătură cu activitatea pe care o desfăşoară magistraţii. Este un fapt că nu există o răspândire largă a criminalităţii în rândul magistraţilor români. Impactul înfiinţării Secţiei este unul negativ în ceea ce priveşte încrederea publicului în sistemul de justiţie penală şi în sistemul judiciar românesc, judecătorii şi procurorii par a fi ţinta acestei Secţii şi că aparenta recunoaştere a existenţei unui fenomen larg al corupţiei şi criminalităţii în parchete şi instanţe de judecată dăunează imaginii profesiei din România. Această Secţie reprezintă o presiune în plus asupra magistraţilor, aşa cum a fost subliniat acest lucru în nenumărate rânduri în organisme naţionale şi internaţionale. Această Secţie a şi fost folosită, de curând, într-un mod care a ridicat semne de întrebare privitoare la momentul şi oportunitatea desfăşurării activităţii de urmărire penală a unui magistrat”, mai afirmă liberalii în moțiune.
Independeța Justiției nu va mai exista
OUG afectează independenţa şi imparţialitatea magistraţilor prin crearea unui batalion de execuţie controlat de ministrul Justiţiei şi de PSD-ALDE.
„Aţi creat un mijloc de presiune şi de represiune pe care îl puteţi folosi împotriva magistraţilor care nu vor răspunde la comenzile grupului organizat al cărui vârf de lance păreţi a fi. Pentru că se pare că acum controlaţi Plenul CSM, aţi transferat decizia în ceea ce priveşte avizul consultativ care se emite pentru numirea procurorilor de rang înalt în atribuţiile Plenului. Secţia de procurori nu putea fi controlată, nu-i aşa? Aţi modificat legea pentru ca judecătorii să poată ocupa funcţii de procurori de rang înalt, avizul este emis pentru funcţia de procuror indiferent dacă acel candidat este procuror sau judecător (aşa cum vă doriţi). Subliniem, avizul este pentru ocuparea funcţiei de procuror, aşadar nu există o altă explicaţie logică pentru modificările adoptate, deoarece Secţia de procurori se pronunţa până acum prin emiterea unui aviz pentru aceeaşi funcţie. Este inadmisibilă modificarea propusă şi susţinută de către dumneavoastră dacă ne raportăm la funcţia vizată, funcţionalitatea specifică a Secţiei şi principiul călăuzitor al legilor justiţiei referitor la carierele magistraţilor!”, se arată în moţiune.
În urma recentelor modificări, procurorul general nu mai este procuror ierarhic superior al procurorilor de execuţie din Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, fiind astfel încălcat art.132 din Constituţie şi articolul privitor la caracterul general obligatoriu al Deciziei CCR care stabileşte că Secţia nu este autonomă, nu este o structură independentă.
„Nu sunt îndeplinite condiţiile art.115 alin.(4) din Constituţie în ceea ce priveşte adoptarea unei OUG care să modifice instituţia juridică a ocupării funcţiilor de procuror de rang înalt şi a competenţei de procuror ierarhic superior a Procurorului general! Domnule ministru, aţi sprijinit Guvernul să realizeze acest demers neconstituţional, prin încălcarea normelor constituţionale privitoare la delegarea legislativă aţi fost complice la încălcarea rolului Parlamentului de unică autoritate legiuitoare! Domnule ministru al Justiţiei, nu respectaţi obligaţiile legale pe care le aveţi, încălcaţi cu bună ştiinţă Constituţia, reprezentaţi într-un mod lipsit de onoare România în relaţiile internaţionale, nu vă asumaţi nicio responsabilitate, vă derobaţi de orice răspundere şi minţiţi atât de des în luările publice de poziţie! (…) Dacă independenţa Justiţiei este afectată, funcţionarea statului de drept este afectată, iar democraţia este pusă în discuţie şi astfel drepturile şi libertăţile noastre fundamentale sunt puse în pericol. Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi, nu mai giraţi această stare de lucruri, avem nevoie de o Justiţie independentă, avem nevoie de judecători şi procurori independenţi, profesionişti cu respect deplin faţă de lege! Justiţie pentru oameni! Pentru noi toţi şi nu doar pentru unii dintre noi, nu vă faceţi părtaşi ai abuzurilor Ministrului de justiţie şi ai acoliţilor lui Dragnea!”, se mai arată în moțiunea liberalilor.
Ce crede Dragnea despre modificările legilor justiției
Liviu Dragnea este de părere că ordonanţa de urgenţă privind modificarea legilor justiţiei era necesară şi că a respectat principiul transparenţei.
„Pe textul ordonanţei m-am uitat şi eu cred că este în regulă această ordonanţă şi era necesară. Procedura legală – nu trebuie toată lumea să respecte legea? Domnul Iohannis nu trebuie să respecte şi el legea? Chiar dacă rude sau membri ai familiei dumnealui se zice că merg noaptea la Parchet, nu ca alţi oameni, dar totuşi, legea mai trebuie să fie din când în când respectată chiar de el”, a declarat liderul PSD.
Potrivit lui, discuţiile de luni cu ministrul Justiţiei din coaliţie nu au vizat această ordonanţă, ci s-a discutat despre cazul în care şeful statului ar refuza noile propuneri de miniştri.
DNA, îngrijorată de noua OUG pentru modificarea legilor justiției
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la modul de adoptare şi conţinutul noii ordonanţe de urgenţă care modifică cele trei legi ale Justiţiei.
„Având în vedere proiectul ordonanţei de urgenţă de modificare a celor trei legi ale Justiţiei, aprobate cu câteva luni în urmă de către Parlament, DNA îşi exprimă îngrijorarea atât cu privire la modalitatea pripită de adoptare a actului normativ, cât şi cu privire la conţinutul acestuia şi atrage atenţia asupra blocării activităţii. Proiectul de act normativ nu a fost discutat cu reprezentanţii magistraţilor, iar transmiterea spre avizarea CSM în aceeaşi zi în care ordonanţa a fost adoptată de Guvern denotă o lipsă de preocupare pentru un dialog onest între puteri cu privire la prevederi de o importanţă deosebită, care vor afecta semnificativ funcţionarea autorităţii judecătoreşti”, au declarat reprezentanții DNA.
DNA nu a primit o versiune oficială a actului normativ adoptat, observaţiile fiind formulate pe baza textelor apărute în mass-media.
„Nu există nicio urgenţă şi nicio situaţie extraordinară care să justifice adoptarea prin ordonanţă de urgenţă a unor prevederi referitoare la eliberarea din funcţie a magistraţilor. Singura urgenţă în acest sens ar putea fi constituită de intenţia de a influenţa proceduri disciplinare în curs sau care urmează să fie exercitate, argument care nu poate fi acceptat. În acelaşi sens, nu există nicio urgenţă referitoare la schimbarea modului de organizare a parchetelor”, mai spun oficialii DNA.
Procurorii anticorupţie apreciază că decizia prin care avizarea propunerilor de numire a procurorilor cu funcţii de conducere va fi făcută de Plen, şi nu de către Secţia de procurori din cadrul CSM, ca în prezent, reprezintă o încălcare a principiului separării carierelor, stabilit de Parlament prin modificările recente aduse legilor justiţiei şi însuşit de Curtea Constituţională.
„Nu există nicio justificare pentru ca Guvernul să răstoarne un principiu stabilit de Parlament. Eliminarea condiţiilor de vechime pentru numirea în funcţii de conducere creează posibilitatea ca persoanele care vor îndeplini aceste atribuţii să nu deţină experienţa necesară exercitării corespunzătoare a atribuţiilor”, susţine DNA.
Totodată, interzicerea delegărilor în funcţiile de conducere va bloca activitatea DNA şi o va pune în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile legale, având în vedere că nu vor mai putea fi verificate rechizitoriile de către procurorii şefi secţie şi nu vor putea fi traşi la răspundere autorii de fapte penale. Un exemplu concret îl reprezintă situaţia de la Secţia de combatere a corupţiei şi Secţia judiciară din cadrul DNA, care rămân fără procurori şefi prin expirarea delegărilor la 20 martie.
„În mod real, indiferent ce procedură de numire ar fi parcursă, nu se poate finaliza până la data de 20 martie 2019. Precizăm că, între alte atribuţii pe care le are, procurorul şef secţie conduce şi controlează activitatea întregului personal din cadrul secţiei, verifică rechizitoriile întocmite de procurorii din subordine (inclusiv cele întocmite de procurorii şefi ai serviciilor teritoriale, soluţionează plângerile formulate împotriva măsurilor procesuale luate şi a soluţiilor dispuse de procurori). În plus, procurorul şef al Secţiei judiciare sprijină pregătirea temeinică a procurorilor pentru şedinţele de judecată şi poate participa chiar acesta la judecarea cauzelor în care instanţa a fost învestită de DNA prin rechizitoriu”, mai spun procurorii anticorupție.