miercuri, ianuarie 15, 2025
AcasăAdministrație publicăUn miliard de euro, cheltuit la noi pentru parcuri eoliene și rețele...

Un miliard de euro, cheltuit la noi pentru parcuri eoliene și rețele electrice

În România s-a cheltuit un miliard de euro pentru parcuri eoliene sau reţele electrice, investișie care va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro, potrivit raportului „Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030”, publicat de Asociaţia Română pentru Energie Eoliană – RWEA şi Deloitte România. 

Potenţialul ponderii surselor de energie regenerabilă şi, în special, a energiei eoliene în consumul de energie al României a fost determinat pe baza unei metodologii de calcul care a evidenţiat patru posibile scenarii privind potenţialul la orizontul anului 2030. 

Menţinerea actualei ponderi globale de energie din surse regenerabile în consumul final brut, de 27,9%, până în anul 2030.

Alte trei scenarii au urmărit testarea fezabilităţii creşterii cotei energiei regenerabile la 32,4%, 35%, respectiv la 35,5% în funcţie, în principal, de evoluţia celorlalte capacităţi de producere. Pentru fiecare dintre cele trei scenarii selectate pentru analiză s-a urmărit evoluţia cotei energiei regenerabile în perioada 2020/2021 – 2030, cu accent pe ţintele intermediare 2023, 2025 şi 2027. 

Totodată, la nivelul anului 2030, preţul electricităţii (fără TVA şi accize) ar putea fi, în România, de 112,4 euro/MWh în scenariul actual, 126,6 euro/MWh în Scenariul de referinţă, 113,7 euro/MWh în Scenariul potenţial A şi 138,2 euro/MWh în Scenariul potenţial B. 

De asemenea, tot la nivel naţional, investiţiile cumulate în sectorul energetic românesc, pentru perioada de analiză, se aşteaptă să depăşească 17 miliarde de euro, în cazul scenariului potenţial A, şi 25 de miliarde de euro în scenariul potenţial B, în condiţiile în care în scenariul de referinţă valoarea investiţiilor se ridică la 20 de miliarde de euro, iar în scenariul actual la 22 de miliarde de euro. 

Potrivit raportului, în cazul parcurilor eoliene, din totalul investiţional se va cheltui pe plan intern circa 54% din capital, iar în cazul reţelelor de transport şi distribuţie a energiei electrice, 55%. În ceea ce priveşte valoarea adăugată a unor astfel de proiecte, rezultatele arată că un miliard de euro cheltuit pentru parcuri eoliene sau reţele electrice va conduce la o valoare adăugată în economia românească de cel puţin două miliarde de euro. 

Realizatorii cercetării notează că ipotezele specifice pentru scenariul potenţial A au fost stabilite în comparaţie cu scenariul de referinţă, principalele caracteristici ale acestuia fiind următoarele: extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare existente, iar cele două reactoare nucleare suplimentare (U3 şi U4) nu vor fi construite. 

Schimbările climatice aproape de a fi ireversibile 

În cadrul aceluiaşi document se mai arată faptul că, studiile realizate au indicat că pentru prevenirea unor efecte ireversibile provocate de schimbările climatice emisiile globale trebuie să fie reduse cu aproximativ 50% până în 2050 faţă de nivelurile înregistrate în 1990. 

Cel mai recent Inventar al emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), realizat de România în anul 2014, emisiile aferente sectorului Energie reprezentau circa 70% din totalul emisiilor GES la nivel naţional. România este una dintre ţările din Uniunea Europeană (UE) cu cel mai mare potenţial natural în ceea ce priveşte sursele de energie regenerabilă. 

Studiul „Energia regenerabilă în România: Potenţial de dezvoltare la orizontul anului 2030” a fost realizat independent de către Deloitte şi vizează estimarea unor scenarii fezabile privind evoluţia cotei energiei regenerabile la nivelul anului 2030 şi a beneficiilor economice asociate dezvoltării pe scară largă a sectorului energiei regenerabile în România. 

Scenariile propuse în document se bazează, în principal, pe utilizarea crescută a potenţialului de energie eoliană (pe uscat) şi energie solară (acoperişuri). Potenţialul biomasei a fost considerat nesemnificativ, întrucât nu există o înţelegere universală privind cuantumul acestuia şi nici acces la o sursă de date verificabilă. În plus, potenţialul geotermal nu a fost luat în considerare în analiză, deoarece cuantumul acestuia este mai mic de 1GW.

About The Author

Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai accesate