PSD guvernează pe datorie, iar după recentul raport FMI despre evoluţiile economice din România, de la finalul lui august, iată că se anunţă mai multe ecouri şi intervenţii publice demne de remarcat.
Guvernul e chemat să ia în serios alarma asupra deteriorării finanţelor publice, determinat de evidente involuţii ale activităţii Ministerului Finanţelor Publice în privinţa colectării de venituri şi a realizării de investiţii publice, care ne vor afecta ca ţară pe termen mediu şi lung.
„Consiliul Fiscal, prin vocea preşedintelui, atenţionează astfel asupra nivelului critic la care au ajuns în 2019 veniturile fiscale (26% din PIB), sau ponderea neconformării în economie a taxării prin TVA (36%), doi indicatori simptomatici, prin care suntem pe ultimul loc între ţările membre UE, exceptând Irlanda care este un paradis fiscal”, spune deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Dacă privim cu atenţie performanţele statelor din jur, observăm că ponderea veniturilor fiscale în PIB este de 29% în Bulgaria, 33% în Slovacia, 35% în Cehia şi 28% în Ungaria.
Trebuie subliniat că unele din aceste state aplică, la fel ca şi România, cota unică. Însă performanţele lor fiscale sunt demne de invidiat, să o recunoaştem.
„Colectarea, în România, nu funcţionează în parametrii europeni, iar acest lucru afectează direct calitatea vieţii cetăţenilor. Astfel, trebuie să subliniez că orice punct procentual în plus înseamnă aproximativ 10 miliarde lei, deci are legătură directă cu potenţialul de rezolvare a oricăror probleme de finanţare pentru domenii cheie precum educaţia, sănătatea sau infrastructura”, adaugă deputatul liberal Marilen Pirtea.
PSD guvernează pe datorie
Pe bună dreptate, evaluarea Consiliului Fiscal presupune ca normale creşterile de venituri, respectiv salarii, importante şi pentru a atenua exodul de capital uman, emigraţia către ţări UE cu niveluri de venituri sectoriale mult mai ridicate.
„Însă tot aici se găseşte şi o tăioasă atenţionare asupra unei greşeli grave de politică fiscală ce însoţeşte în România creşterile salariale, cu referire la incapacitatea guvernului de a susţine şi o creştere simultană veniturilor fiscale, cu efect direct în mărirea dezechilibrelor macroeconomice. Primul şi cel mai de impact dezechilibru creat prin creşterile salariale ce nu sunt dublate de creşteri ale veniturilor fiscale se regăseşte în decalajul veniturilor din sectorul bugetar faţă de salariile în sectorul privat”, a mai spus Pirtea.
Acest decalaj a fracturat piramida veniturilor salariale, devenind tot mai atractiv pentru mulţi cetăţeni activi să se angajeze la stat, chiar dacă deficitul de forţă de muncă continuă să se accentueze în zone importante din economie, precum industria construcţiilor sau a serviciilor ospitalităţii.
„Este foarte bine că salariile au fost crescute, însă problemele din educaţie, sănătate şi infrastructură au rămas complet ignorate. Lipsa unor spitale regionale sau deschiderea unor noi şcoli în oraşele mari, acolo unde se înregistrează deficite enorme de capacităţi de şcolarizare, sunt inexistente pe agenda guvernului”, precizează vicepreşedintele Camerei Deputaţilor.
Lipsa de investiții se vede tot mai clar
Iresponsabilitatea fiscală şi economică a guvernării PSD este vizibilă în viaţa fiecăruia dintre cetăţeni, mai ales pentru cei care contribuie cu taxe şi impozite plătite la bugetul public, pe care însă PSD le transformă doar într-o resursă electorală, limitată la creşteri salariale.
„Lipsa investiţiilor publice ne va afecta pe termen mediu şi lung ca economie europeană, aflată în declin, din nefericire. Suntem singura economie din regiune cu un deficit de cont curent în creştere în ultimii ani, ajuns la 4,7% din PIB în 2018, urmând ca în 2019 să depăşească 5,4% din PIB, ceea ce echivalează cu o poziţie vulnerabilizată în plan internaţional, cu un deficit mare de spaţiu fiscal”, conchide deputatul Marilen Pirtea.
Din păcate, ne împrumutăm cu cele mai mari dobânzi din Europa din cauza incompetenţei unui partid care guvernează pe datorie.
„Ni se dau cifre bine cosmetizate despre creşterea economică, dar avansul veniturilor bugetare nu ţine pasul cu creşterea cheltuielilor. Aceste evoluţii amintesc de România pre-criză, când se înregistra cea mai mare creştere economică din Europa, iar în anul de după intrarea în criză, din cauza lipsei de spaţiu fiscal, s-a înregistrat cea mai mare scădere din Europa. Aşa arată efectele guvernării pe datorie şi cu viziune pe termen foarte scurt”, concluzionează deputatul liberal.
About The Author
