luni, octombrie 25, 2021
AcasăAgenda ZileiSalvați Copiii: 1 din 3 copii trăiește sub pragul sărăciei

Salvați Copiii: 1 din 3 copii trăiește sub pragul sărăciei

1 din 3 copii trăiește sub pragul sărăciei, se arată în noul raport realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România şi Avocatul Poporului asupra situaţiei socio-economice a copiilor şi a drepturilor acestora. 
Astfel că, în România, în ultimii ani, condiţiile de viaţă ale copiilor nu s-au îmbunătăţit de fel. Deşi mai multe guvernări succesive au clamat importanţa acordată protecţiei drepturilor copiilor, iată că ocupăm ultimul loc în Europa în privinţa indicatorilor care definesc situaţia copiilor.
Progresele înregistrate în ultimul deceniu sunt nesemnificative (în privinţa ratei mortalităţii infantile, protecţiei împotriva violenţei, combaterii sărăciei, sistemului de protecţie), sau chiar inexistente (în educaţie, protecţie medicală, protecţia copiilor cu dizabilităţi).
În cazul unor categorii specifice, condiţiile de viaţă şi de accesibilitate la servicii s-au agravat, aşa cum s-a întâmplat în cazul copiilor de etnie romă şi a copiilor cu dizabilităţi, arată raportul, evoluţii pe care suntem obligaţi să le considerăm foarte grave”, apreciază deputatul liberal Marilen Pirtea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
„Raportul redactat de Organizaţia Salvaţi Copiii România arată faptul că 21,5% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – cea mai ridicată rată din UE, care înregistrează o medie este de 5,9% pe acest indicator – şi peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie (procent ce include persoanele ale căror venituri sunt mai mici de cota de 60% din venitul mediu la nivel naţional, echivalând cu un venit de sub 616 lei/persoană/lună, incluzând prestaţiile sociale), 1 din 3 copii trăind sub pragul sărăciei. Însă nu doar starea materială a familiilor şi sărăcia mediului în care se află copiii în România se află la un niveluri extrem de scăzute”, spune deputatul Gabriel Pirtea.

1 din 3 copii trăiește sub pragul sărăciei 

Această nouă diagnoză asupra condiţiilor de viaţă ale copiilor grupează cei mai importanţi indicatori care configurează tabloul vieţii copiilor în România:
  • Mortalitatea în rândul copiilor din România este pe primul loc în UE, ca incidenţă (61 la 100.000 copii şi adolescenţi 0-19 ani, în timp ce media Uniunii Europene este de 31 la 100.000 copii);
  • Scăderea efectivelor de elevi în ultimii zece ani este un fenomen accentuat, în anul şcolar 2017 – 2018 fiind înscrişi cu 350 de mii de elevi mai puţin faţă de anul şcolar 2009-2010, explicaţiile date fiind legate de scăderea populaţiei, amplificarea fenomenului migraţiei şi diferenţele de infrastructură şcolară dintre mediile de rezidenţă urban şi rural;
  • Este îngrijorătoare menţinerea ratei abandonului şcolar în învăţământul primar şi gimnazial, cu o rată dublă în rural faţă de urban (în anul şcolar 2016-2017,învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat o rată a abandonului de 1,1% în urban şi 2.3% în rural);
  • Sunt alarmante dificultăţile întâmpinate în dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor, generate de cazurile de abuzuri şi neglijare (aproape 15.000 de cazuri de abuz şi neglijare raportate de către DGASPC-uri în 2018, dar cu observaţia că numărul real al copiilor victime este mult mai mare, din cauza neraportării oficiale către instituţiile în drept);
  • (din 65.731 copii cu dizabilităţi, peste peste 6.000 de copii cu dizabilităţi cu vârsta de peste 5 ani nu sunt înscrişi în nicio formă de învăţământ).Constatările din noul Raport asupra respectării drepturilor copiilor în România, redactat de Organizaţia Salvaţi Copiii România şi Avocatul Poporului, oferă o imagine precisă a inegalităţilor de mediu rezidenţial rural-urban, dar şi de stare familială, care formează un context deosebit de neprielnic bunei dezvoltări a copiilor. În condiţiile în care sporul natural demografic este negativ, cohortele anuale de nou-născuţi fiind tot mai reduse numeric, periclitarea condiţiilor normale de viaţă, educaţie şi sănătate a copiilor se constituie într-un risc strategic de ţară, pe care suntem obligaţi să-l luăm în calcul pentru alocările bugetare şi proiectele de guvernare, măcar de acum înainte.
Articole asemanătoare

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Cele mai accesate