Președintele UDMR Kelemen Hunor a anunțat, într-un interviu pentru G4media, schimbarea strategiei în lupta cu statul român pentru obținerea autonomiei maghiare în Transilvania.
Convins că refuzul primit pînă acum la toate încercările separatiste ale liderilor maghiari, de obținere a autonomiei culturale și teritoriale a Transilvaniei, sunt cauzate nu de fondul anticonstituțional al cererii, ci de forma în care este făcută, liderul maghiar susține că dacă înlocuiește cuvântul ”autonomie” cu un altul, ”subsidiaritate”, va avea mai mult succes.
”Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază.
Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale.
(…)Autonomia locală sau, mă rog, regională, deranjează. Deci autonomia niciodată nu înseamnă secesiune, nu înseamnă atentat la unitatea statului român, integritatea teritorială, în niciun caz. Acest lucru trebuie subliniat. Colegii mei, eu, colegii care vor veni după noi în UDMR, niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva” – a declarat Kelemen Hunor.
Declarația este cu atît mai importantă cu cât vine nu de la un lider al opoziției, cum era pe vremea în care semna proiectul de autonomie al așa-zisului Ținut Secuiesc, în 2018, alături de alte formatiuni maghiare (PMP, PPMT și PCT), ci vine de la viceprim-ministrul României.
Ultima încercare de obținere a autonomiei așa-zisului Ținut Secuiesc de către liderii UDMR împreună susținuți și dirijați de la Budepasta a fost planul numit ”Minority safe pack”, inițiativă semnată și de Kelemen Hunor.
Este un plan prin care s-a dorit ca Uniunea Europeană să adopte măsuri noi în domenii precum „limbi regionale și minoritare, cultură și învățământ, politică regională, reprezentare publică, egalitate, conținuturi audiovizuale și alte genuri de media, respectiv politici de finanțare regională (statală)” în Transilvania.
Răspunsul Comisiei Europene privind inițiativa maghiarilor poate fi consultat aici:
About The Author
