Premierul Ungariei, Viktor Orban, vrea să blocheze decizia privind acordarea statutului de țară candidată la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, susținând că în principiu ar fi de acord, dar punând condiția ca Bosnia și Georgia să primească și ele acest statut simultan, lucru imposibil de îndeplinit.
Consiliul European este așteptat să ia o decizie în privința Ucrainei și R.Moldova la finalul acestei săptămâni, în schimb Bosnia nici nu intră în discuție, din mai multe motive, inclusiv de procedură, iar Georgia nu a primit avizul Comisiei Europene.
Poziția Ungariei a fost exprimată luni, cu ocazia unei videoconferințe de pregătire a summitului UE care va începe joi. Videoconferința a fost inițiată de președintele Consiliului European, Charles Michel, și la ea au mai participat șefii de guvern din Belgia, Bulgaria, Estonia, Luxemburg și Malta, conform declarației secretarului de stat Bertalan Havasi, relatează MTI.
”Dl Orban a fost de acord cu propunerea ca Ucraina și Moldova să primească statutul de țară candidată. În același timp, el a adăugat că Ungaria împărtășește opinia exprimată de mai multe state membre ale UE, conform căreia Georgia și Bosnia ar trebui să primească același statut, în același timp, a informat ofițerul de presă”, relatează MTI.
Ucraina și R. Moldova au parcurs toți pașii procedurali, iar zilele trecute au primit și avizul Comisiei Europene care își arată susținerea pentru acordarea statutului de candidat la UE acestor două state.
La conferința de presă la care a făcut anunțul mult-așteptat, șefa CE, Ursula von der Leyen, a precizat că Georgia, care a depus scrisoarea de solicitare odată cu Ucraina și Moldova, mai are condiții de îndeplinit pentru a putea primi un aviz favorabil, cerându-i-se să continue pe drumul reformelor pro-europene. Totuși, cererea Georgiei de aderare la UE se va afla pe ordinea de zi a Consiliului European.
În schimb, despre cererea depusă în 2016 de Bosnia și Herțegovina, una din țările succesoare ale fostei Iugoslavii (măcinată de conflicte etnice alimentate de Serbia și Rusia), nu s-a discutat deloc, dimpotrivă, ea este supusă unor sancțiuni până în 2024, din cauza crizei politice și încălcării normelor democratice europene.
La scurt timp după ce Ursula von der Leyen a făcut anunțul la Bruxelles, președintele rus Vladimir Putin a reactionat susținând că Rusia nu are „nimic împotriva” unei eventuale aderări a Ucrainei la Uniunea Europeană.
„Nu avem nimic împotrivă, este decizia lor suverană de a adera sau nu la uniunile economice (…) Este treaba lor, treaba poporului ucrainean”, a declarat Putin în cadrul sesiunii plenare a Forumului Economic de la Sankt Petersburg, citat de AFP.
Declarația nu poate fi luată în serios câtă vreme același Vladimir Putin și-a prezentat public, în repetate rânduri, ambițiile privind acapararea Ucrainei și a altor teritorii care au făcut parte odată din Imperiul Țarist și din URSS.
Dacă Ungaria va uza de dreptul său de veto la summit-ul european organizat în această săptămână, Ucraina și R.Moldova nu vor putea primi statutul de țări candidate la UE.
Ungaria se detașează din nou de Occident și demonstrează astfel, încă o dată, că face jocurile Rusiei împotriva Uniunii Europene, blocând sau întârziind decizii de importanță majoră în actualul contex geopolitic. Luna trecută, Ungaria a întârziat foarte mult al șaselea pachet de sacțiuni la adresa Rusiei, pe care l-a slăbit utilizând tot de dreptul său de veto, și l-a salvat pe Patriarhul Kirill de consecințele susținerii războiului din Ucraina.
În urmă cu câteva zile, zeci de parlamentari europeni din mai multe state, inclusiv din România, i-au trimis o scrisoare deschisă premierului ungar Viktor Orban în care îi reproșează acestuia sprijinul acordat Rusiei și apropiaților Kremlinului, cerându-i să rămână ”de partea dreaptă a istoriei”, adică să susțină Ucraina.
About The Author
