Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!


Victor Ciorbea a fost cercetat penal de către DNA sub acuzația de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și a scăpat de spectrul unei pedepse de până la 20 de ani de pușcărie doar pentru că fapta s-a prescris și nu s-a mai pus problema stabilirii vinovăției și a vinovaților. 

Ciorbea împreună cu alți lideri sindicali au administrat în mod fraudulos, vreme de mai mulți ani, patrimoniul sindicatelor, o avere care nu le-a aparținut și care se ridica la aproximativ o jumătate de miliard de dolari în decembrie 1989.

Practic au jefuit la comun averea sindicatelor dispunând in mod nelegal, vreme de mai mulți ani, de bunurile preluate prin fals și înșelăciune. Ei susțin însă că au salvat acel patrimoniu.

Prejudiciul uriaș adus de Ciorbea și complicii lui Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR)  a rămas, iar procurorii au indicat deja calea civilă pentru recuperarea lui.

Anul acesta, pe rolul instanțelor de judecată, a fost repus cazul preluării ilegale a patrimoniului UGSR printr-o acțiune penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, unde Miron Mitrea l-a indicat sub jurământ, ca principal responsabil, pe Victor Ciorbea singurul jurist care știa ce face.

Cand știi că ai participat la un jaf de asemenea proporții e firesc să te temi că va veni o vreme în care vei da socoteală, indiferent cine ești. E firesc, aşadar, să te pui la adăpost.

Acesta poate fi un motiv destul de plauzibil ca un demnitar precum Victor Ciorbea să se alieze cu puternicii zilei, conduși de infractorul Dragnea.

Fost magistrat comunist până în 1990, Ciorbea avea să treaca pe rând prin funcţii destul de importante cum au fost acelea de lider sindical, primar al Capitalei, prim-ministru, președinte PNȚCD, senator PNL și Avocat al Poporului.

Principala menire a Avocatului Poporului este de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor în raporturile lor cu autoritățile publice, iar una dintre atribuții este aceea de a sesiza Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a legilor și ordonanțelor. Numai că, de când a fost numit în funcția de Avocat al Poporului, Ciorbea a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a sprijini, prin neimplicare, politicile unui grup de interese, altul decât cel pe care era chemat să-l apere. A sprijinit și sprijină politica grupului condus de Dragnea și Tăriceanu.

Victor Ciorbea – Avocatul penalilor poporului

Sunt deja de notorietate meritele lui Ciorbea în sprijinirea grupului organizat anti-Justiție condus de Liviu Dragnea şi care a pus stapânire pe instituții fundamentale ale statului român precum Parlamentul, Guvernul, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi etc.

Odată ajuns în funcția de Avocat al Poporului, Ciorbea a refuzat să atace la CCR majoritatea actelor legislative vădit anticonstituţionale precum ordonanța traseiștilor (august 2014) care avea să fie declarată ulterior neconstituțională, Ordonanța lui Ponta (martie 2015) care modifica 26 de legi, un articol din statutul parlamentarilor care era în contradicție cu Constituția (cazul Șova), legea care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin și care avantaja PSD, a refuzat să se implice în apărarea drepturilor și libertăților miilor de cetățeni gazați și loviți la ordin de jandarmi în 10 august 2018 etc. etc.

Victor Ciorbea a refuzat de prea multe ori să apere cetățenii și interesele lor. Victor Ciorbea refuză să-și exercite prerogativele! Prea multe OUG-uri adoptate de Guvern NU au fost contestate la CCR de Avocatul Poporului imediat după ce au intrat în vigoare, iar când PNL a sesizat CCR, judecătorii au decis că acele ordonanțe erau neconstituționale. Avocatul Poporului a refuzat să sesizeze CCR în legătură cu ordonanțe care au modificat Legile Justiției, Legi care privesc economia sau sistemul de învățământ. Victor Ciorbea a refuzat să apare cetățenii de abuzurile unui guvern de tip mafiot. (…) Victor Ciorbea a încălcat legea și nu și-a îndeplinit atribuțiile cu bună-credință și imparțialitate, așa cum îl obliga jurământul depus în plenul Parlamentului” – a declarat recent Raluca Turcan, în urma încercării eșuate de a obține demiterea lui Ciorbea din funcția de Avocat al Poporului.

Ultima dovadă de obediență a lui Ciorbea pentru cei care l-au numit în funcție a fost refuzul de a ataca la CCR ordonanța 92, cea prin care au fost modificate Legile Justiției. Mai mult, pe 15 octombrie, chiar în ziua în care Guvernul Dăncilă a adoptat OUG 92 iar Senatul a aprobat și el proiectul de lege prin care îi sunt plătite serviciile cu aproximativ 36.000 lei lunar, prin cumularea salariului cu o pensie specială, Victor Ciorbea făcea ultimele pregătiri pentru a pleca în concediu și semna un ordin prin care interzicea adjuncților săi să sesizeze Curtea Constituțională în locul său.

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Așadar, nu numai că pleca în concediu într-un moment critic pentru Justiție, ci bloca practic, pentru cel puțin două săptămâni una dintre atribuțiile fundamentale ale instituției pe care o conduce: sesizarea CCR cu privire la neconstituționalitatea legilor și ordonanțelor emise de alianța de la putere.

E drept, Ciorbea a apărat și drepturile unor cetățeni printre care sunt cei din familia lui Dan Voiculescu (s-a sesizat din oficiu, in apărarea trustului Intact, amenințat cu evacuarea de ANAF), arestații Sorin Oprescu, Monica Iacob Ridzi și Liviu Luca (s-a aratat ingrijorat de condițiile de detenție sau de respectarea drepturilor lor în detenție), sau condamnatul la închisoare cu suspendare Liviu Dragnea (a contestat la CCR articolul din legea de organizare a Guvernului care interzicea condamnaților penal să facă parte din guvern).

E clar pentru oricine că Victor Ciorbea a confiscat instituția pe care o conduce, blocându-i activitatea și permițând legalizarea hoției și a jafului practicat de cei care controlează mare parte din instituțiile statului român.

În aceste condiții, e clar și că atitudinea sa nu poate fi explicată, așa cum s-a afirmat în toate mediile până acum, doar prin recompensa financiară aferentă postului ocupat și extinsă recent, printr-un cumul cu dedicație, la aproximativ 36.000 de lei lunar.

Dealtfel, cei care au inițiat și obținut în parlament, pentru Victor Ciorbea, uriașa recompensă financiară pentru serviciile ”speciale” prestate ca Avocat al Poporului sunt exact cei care au coordonat în mod direct mutilarea legilor justiției pentru favorizarea marilor infractori in frunte cu Liviu Dragnea : Florin Iordache, Eugen Nicolicea și Șerban Nicolae. Ei sunt atât inițiatorii proiectului de modificare a legii de organizare și funcționare a Avocatului Poporului, cât și a celor trei legi ale Justitiei și ordonanțelor aferente vădit anticonstituționale și pe care Victor Ciorbea a refuzat să le atace la CCR deși cei pe care a jurat sa-i apere i-au cerut în mod special să o facă.

Obediența lui Ciorbea pentru politica anti-justiție a grupului organizat condus de Dragnea poate fi așadar explicată și altfel decât prin cunoscutul troc pecuniar atât de mediatizat.

Pușcăriabilul norocos

Victor Ciorbea, alături de alte persoane, a fost cercetat de procurorii Secției de Combatere a Corupției din DNA pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave şi un prejudiciu de aproape o jumătate de miliard de dolari, la sesizarea fostului șef al UGSR, Ștefan Călinescu.

Fapta, pedepsită cu până la 20 de ani de puşcărie, a intrat însă prea târziu în atenţia Parchetului, în anul 2011, la două decenii după comiterea ei, iar procurorul DNA a fost obligat să dispună neînceperea urmăririi penale împotriva lui Victor Ciorbea întrucât în raport cu pedeapsa prevăzută de lege la data săvârșirii faptei a intervenit prescripția răspunderii penale.

Asta înseamnă că până la împlinirea termenului de prescriere a infracțiunii asociate, de către procuror, faptelor sale, Ciorbea a fost pasibil de pușcărie. Stătea cu pușcăria atârnată deasupra capului.  A fost, adică, pușcăriabil, dar unul norocos căruia i s-a terminat pedeapsa înainte de a-i fi recunoscută oficial, de instanță și aplicată.

Concret, în perioada 1990-1991, liderul CNSLR Victor Ciorbea împreună cu alți câțiva lideri sindicali au preluat, conform procurorului DNA, prin fals și înșelăciune patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din România (UGSR) compus, în decembrie 1989, din numeroase bunuri imobile construite din fonduri proprii, precum şi disponibilităţi băneşti în valoare de 4,7 miliarde de lei şi 2,7 milioane de dolari. La acestea se adaugă și ”patrimoniul imobiliar administrat de către Consiliul Central al UGSR, parte integrantă a bilanţului contabil la 31 decembrie 1989, constituit din: 51 de case de cultură; 19 cluburi sindicale (muncitoreşti); 17 case de odihnă şi tratament, cu peste 20.000 de locuri pe serie; 34  de sedii administrative; 291 de apartamente şi 19 garsoniere; 37  de garaje cu 89 de boxe; 344 de baze sportive; 8 unitaţi-anexă” (Sursa).

Marele jaf postdecembrist comis de gruparea compusă din Victor Ciorbea, Bogdan Hossu, Marius Petcu, Liviu Luca, Miron Mitrea, Minică Boajă și alții a constat în preluarea în mod fraudulos și gestionarea patrimoniului UGSR de către nou-înființatele structuri sindicale (CNSLR, CSI Frăția și Cartel Alfa, iar mai apoi BNS și CSDR) care s-au autodeclarat, prin fals și înșelăciune, succesoare universale, prin absorbție, ale UGSR.

Conform procurorului DNA, la baza preluării patrimoniului UGSR de către gruparea Ciorbea au stat trei operațiuni frauduloase derulate în perioada martie 1990 – noiembrie 1991.

Pasul 1: Falsificarea statutului CNSLR

Prima dintre ele a fost introducerea în mod fals în statutul CNSLR din martie 1990, a prevederii conform căreia confederația sindicală preia, prin absorbție, ca succesor universal, patrimoniul UGSR.

În realitate, UGSR nu fusese niciodată desființată, iar Congresul sindicatelor din România, singurul în măsură să decidă divizarea patrimoniului UGSR, nu făcuse acest lucru, după cum a constatat procuroul DNA. Nici nu se întrunise, de fapt, un asemenea congres, conform legii. A fost  introdusă această prevedere statutară tocmai pentru a se crea o baza aparent legală pentru jaful pus la cale.

Pasul 2: Falsificarea procesului verbal de preluare a Patrimoniului sindical

Pasul doi a fost furtul propriu-zis al patrimoniului UGSR, pe 4 iulie 1990, prin falsificarea procesului verbal de așa-zisă ”predare primire” a acestuia. Conducerea CNSLR a fabricat procesul verbal de preluare a patrimoniului sindical, convingând un angajat să falsifice semnătura reprezentantului CNPOSLR (structura de conducere a UGSR) și să semneze în fals actul alături de ”primitorul” Minică Boajă, vicepreședinte al CNSLR. CNSLR era condus, la acea dată, de Victor Ciorbea.

”În scopul materializării intenţiei de preluare frauduloasă a patrimoniului UGSR, CNSLR, reprezentată de BOAJĂ MINICĂ, vicepreşedinte, a încheiat cu CNPOSLR, la 4.07.1990, un proces-verbal FALS de „predare-primire” a patrimoniului fostului CC al UGSR, în baza prevederilor Statutului CNSLR, în care se prevede preluare prin absorbţie, ca succesor universal, precum şi în baza hotărârii congresului (care, subliniem din nou, nu a reprezentat Congresul sindicatelor). Deşi în acest proces-verbal figurează ca reprezentant al CNPOSLR CĂLINESCU ŞTEFAN, în fapt actul a fost semnat de un anume Porojan Ilie, persoană fără funcţie decizională, care a recunoscut în faţa organelor de urmărire penală că a semnat acest act, fără mandat de la CNPOSLR, la instigarea lui Boajă Minică şi a lui Victor Ciorbea (dos. nr. 95/P/2011 al DNA – SCC) .

Procesul verbal falsificat din 4 iulie 1990 Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei
Procesul verbal falsificat din 4 iulie 1990

Ulterior, în aceeaşi notă frauduloasă, de denaturare a caracterului Congresului CNSLR, care nu avea în fapt caracter de reprezentativitate la nivel naţional (dovadă şi marile neînţelegeri ulterioare cu CSI Frăţia şi Cartel Alfa), Victor Ciorbea a emis şi Hotărârea CNSLR nr. 248/12.09.1990 de preluare a patrimoniului CNPOSLR” – se arată în Rezoluția DNA 197/P/2011 din 19.09.2011.

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

O rezoluție anterioară a DNA, nr.95/02.05.2011, menținută printr-o sentință penală a Tribunalului București (nr. 709/F/12.09.2011), a declarat procesul verbal din 04.07.1990 un act fals.

 Pasul 3: Împărțirea prăzii

Ultimul pas pentru finalizarea jafului a fost făcut pe 7 noiembrie 1991, când cei trei mari lideri sindicali ai vremii, Victor Ciorbea (CNSLR), Bogdan Hossu (Cartel Alfa) și Miron Mitrea (CSI Frăția), și-au împărțit ”frățește” uriașa pradă.

La 5.11.1991, o parte a mişcării sindicale, respectiv CNSLR, prin Victor Ciorbea, CNS Cartel Alfa, prin Bogdan Hossu, şi CSI Frăţia, prin Miron Mitrea, au întocmit o declaraţie prin care îşi asumă, fără niciun titlu sau mandat din partea celorlalte confederaţii sindicale, şi cunoscând lipsa unui titlu legal de dobândire a proprietăţii, „deplina răspundere asupra patrimoniului sindical, socotindu-l atât în diviziune, cât şi în indiviziune ca fiind fără întârziere pus la dispoziţia milioanelor de salariaţi pe care îi reprezintă”.

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei
Declarația din 5 noiembrie 1991

În aceste condiţii, fără niciun drept, confederaţiile menţionate încheie, la 7.11.1991, un act intitulat „tranzacţie generală”, prin care îşi împart „frăţeşte” fondurile lichide şi casele de odihnă şi tratament ale UGSR”. – Rezoluție DNA 197/P/2011 din 19.09.2011

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei

Victor Ciorbea, cercetat penal de DNA pentru preluarea frauduloasă a averii sindicaliștilor, scapă prin prescrierea faptei
Tranzacția generala din 7 noiembrie 1991

Rezoluția 197/P/2011 din 19.09.2011 a DNA a fost menținută prin rezoluția 352/2013 din 01.10.2013 a procurorului șef serviciu care declară și Tranzacția din 1991 ca fiind nulă.

În 1992 cele trei confederații au înființat SIND ROMANIA SRL folosind capitalul obținut fraudulos prin tranzacția din noiembrie 1991. Un an mai târziu, după fuzionarea CNSLR cu CSI Frăția și apariția BNS și CSDR, structura acționariatului SIND România s-a schimbat, făcându-li-se parte și celor două noi confederații.

Consecințele nu se prescriu

Dacă faptele s-au prescris, de ce s-ar mai teme Victor Ciorbea și aliații lui din anii 90, care nu se află încă la pușcărie? De consecințele faptelor comise, evident.

Conform procurorilor DNA, liderii sindicali care au participat la jaf sunt pasibili să restituie UGSR toate ”fructele bunurilor”. Aici intră nu numai fondurile uriașe de bani care s-au evaporat între timp, ci și imobilele înstrainate ilegal de-a lungul anilor și dividendele încasate ulterior din activitatea uneia dintre firmele cele mai importante al sindicatelor, SIND ROMANIA SRL. Societatea amintită a fost înființată cu capital social 40% in numerar cu fondurile lichide ale CC al UGSR și 60% în natură cu imobilele din patrimoniul UGSR, capitalul fiind cel pe care cele trei confederații și l-au împărțit frățește în 7.112.1991.

Dividendele rezultate din activitatea comercială a SIND ROMÂNIA, ca urmare a exploatării bunurilor deţinute cu rea-credinţă, cunoscându-se de către asociaţi viciile „titlului” prin care au dobândit bunurile, au fost împărţite între aceştia.

Din punct de vedere civil, aceştia sunt pasibili a fi obligaţi să restituie proprietarului UGSR toate fructele bunurilor, fiind posesori de rea-credinţă. Mai mult, deşi cunoşteau că nu sunt proprietarele bunurilor menţionate, deţinând titluri frauduloase, şi în pofida prevederilor statutare care stabileau caracterul inalienabil al patrimoniului, confederaţiile sindicale, prin persoanele cu funcţii de conducere din cadrul acestora, au procedat la vânzarea unor active imobiliare, în unele dintre cazuri contractele fiind desfiinţate pe cale judecătorească.” – se menționează în Rezoluția DNA din 19.09.2011.

 

În asta a constat, de fapt, marele jaf al mafiei sindicale. În preluarea frauduloasă a patrimoniului sindical, în înstrăinarea multora dintre bunurile mobile și imobile al UGSR, în cheltuirea arbitrară a fondurilor deținuite, în privilegiile cu care s-au înveșmântat pentru restul vieții liderii sindicali participanți la jaf și acoliții lor.

Procurorul DNA, neputând exercita din oficiu acțiunea civilă, a cuprins totuși, în Rezoluție, calea de urmat pentru ”partea vătămată”, adică pentru UGSR: anularea dispozițiilor false din statutul CNSLR, a procesului verbal din 7 iulie 1990 de predare primire a patrimoniuliui și a tranzacției din 7 noiembrie 1991.

Ulterior, spune procurorul, se impune introducerea unor acțiuni în rectificatre de carte funciară, întrucât actele juridice în baza cărora s-au făcut intabulările nu sunt valabile, urmând apoi ca, după deciziile instanțelor, să se inițieze acțiuni în evacuare pentru apărarea dreptului de folosință.

Pușcăriabilul norocos Victor Ciorbea, scăpat de pușcărie prin prescripție, la fel ca toți mahării sindicali care i-au fost complici în fraudarea patrimoniului UGSR, a devenit Avocat al Poporului și s-a evidențiat prin susținerea schimbărilor legislative promovate de grupul organizat anti-Justiție condus de Liviu Dragnea, care a pus stăpânire pe Parlament și Guvern.

Ciorbea spune că a aflat de la TVR că UGSR s-ar fi desființat

În prima jumătate a acestui an cei acuzați că au jefuit patrimoniul sindicatelor au fost chemați să dea explicații în fața procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, intr-un dosar deschis pentru, printre altele, constituire de grup infractional organizat, spălare de bani, înșelăciune, și uz de fals.

În speța din Constanța se reclamă, in esență, săvîrșirea de către SIND ROMANIA a infracțiunilor de fals prin folosirea, în cazul ”Tabăra Năvodari”, a documentelor semnate în perioada 1990-1991 de Ciorbea și complicii lui și se cere anularea lor.

În Ordonanța din 13 iulie 2018, prin care s-a dispus clasarea cauzei inclusiv pe motiv că a intervenit prescripția răspunderii penale (au trecut 26 de ani de atunci!), apar informații extrem de importante care arată cu cine avem de-a face.

Prima dintre ele este aceea că procurorul Teodor Niță, cel care a instrumentat cauza, face mențiunea că soluția de clasare se referă exclusiv la falsurile comise de Ciorbea și complicii lui, ”restul infracțiunilor urmând a fi cercetate pe cale separată, în vederea analizei subzistenței elementelor infracțiunii de tip continuat, pentru a se putea aprecia asupra exercițiului sau nu al acțiunii penale”.

Dincolo de reluarea și confirmarea concluziilor procurorului DNA, cu privire la falsurile comise de Ciorbea și complicii, din dosarul 197/P/2011, apar aici detalii hilare ale jafului.

Mitrea susține că Ciorbea l-a indus în eroare

 Miron Mitrea, fostul lider al CSI Frăția a declarat sub jurământ că” el era inginer și nu cunoștea amănunte juridice, astfel că a fost convins că semnează în deplină legalitate” documentul prin care s-a împărțit frățește patrimoniul UGSR (Tranzacția Generala din 07.11.1991).

El spune că a fost indus în eroare de Ciorbea, singurul jurist dintre ei. ”Singurul jurist dintre semnatari era Victor Ciorbea, care i-a prezentat o rezoluție administrativă a prim-ministrului din acea vreme, respectiv Petre Roman, și în baza afirmațiilor căruia a crezut, fiind chiar convins, că nu încalcă legea. A luat la cunoștință în urma prezentării de către procuror de soluțiile DNA meținute de judecători, printre care cele două inscrisuri despre care este întrebat sunt declarate contrafăcute. (…) La data când a semnat documentul a fost convins că UGSR era desființată odată cu partidul comunist pentru că daca ar fi știut altceva nu semna acel document.” – se afirmă în Ordonanța din 13 iulie 2018.

Ciorbea: Faptele nu există sau nu au latură subiectivă

 Victor Ciorbea, fostul lider al CNSLR și Avocat al Poporului în funcție, a dat și el cu subsemnatul și a susținut că a auzit la TVR că UGSR ca structură sindicală s-a dizolvat și de aici i-a venit, probabil, ideea de a prelua el (nu spune de ce tocmai el!) uriașa avere a sindicaliștilor. Pe asta s-a bazat când a ieșit la drumul mare. Fostul magistrat comunist, membru PCR la acea dată, auzise la televizor și în mintea sa a încolțit deja ideea preluării ștafetei averii sindicale. El a mai susținut și alte enormități, considerându-se un fel de salvator al patrimoniului UGSR.

Deși a luat la cunoștință de rezoluțiile anterioare ale procurorilor DNA, Ciorbea susține că din ele rezultă că faptele nu există sau nu au latura subiectivă. ”În contextul în care a înțeles că această cercetare se referă la reluarea unor cercetări care s-au referit la pretinse fapte pentru care s-au dat soluții, sens în care indic soluții ale DNA – Structura centrală – anii 2011, 2013, 2017, prin care se menționează că faptele nu eexistă sau nu au latura subictivă, concluzia sa este că atâta vreme cât acele soluții ale DNA Central nu au fost desființate, nu se mai pune problema unei alte verificări într-un alt dosar, rspectiv în acesta” – se precizează în Ordonanța din 13 iulie 2018 din dosarul 106/P/2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Deși a participat direct la comiterea falsurilor prin care a pus stăpânire și a administrat ani buni o avere care nu i-a aparținut, Ciorbea spune că fapta nu există sau nu are latură subiectivă! Pocurorii DNA au arătat deja că Victor Ciorbea a participat la comiterea a cel puțin trei fapte de fals și înșelăciune, două dintre documentele semnate au fost deja declarate false de judecători prin decizii definitive, iar el spune că  fapta nu există.

Ciorbea&co acuzați de hoție, chiar dacă hoția lor e prescrisă

 Desigur, procurorul Niță l-a pus la punct pe ”Avocatul” Ciorbea, pe care il descrie ca fiind unul dintre beneficiarii fraudei luate în vizor.

În integralitatea lor, beneficiarii fraudei descrise anterior au încercat să creeze convingerea fie că o dispoziție convențională dintr-un statut ar echivala cu un transfer de proprietate legitim, fie că în perioada invocată nu mai exista niciun fel de lege, astfel că respectivii (Ciorbea, Hossu și Mitrea – nn) apar ca ”salvatori ai patrimoniului UGSR. Deși această afirmație este contrazisă de realitate, considerăm că și dacă ar fi fost așa, în niciun caz nu se putea ignora dispoziția olografă a premierului în funcție, care a ordonat încetarea oricărei operațiuni privitoare la patrrimoniul sindical până la reglementarea prin lege a problemei” – susține procurorul Teodor Niță.

Mai departe, procurorul atrage atenția că Victor Ciorbea nu era deloc naiv, cum a lăsat să se înțeleagă, ci el știa foarte bine ce face. Ciorbea avea pregătire juridică superioară, observă procurorul, deci a premeditat fapta.

Raportat la aspectul subiectiv, cel puțin două persoane au pregătire juridică superioară, respectiv Victor Ciorbea și Boaje Adrian Viorel, iar ceilalți asociați (din SIND ROMANIA SRL – nn IR) au suficientă experiență pentru a permite nașterea unei prezumții că nu eroarea sau necunoasterea legii a constituit motivația demersului, ci intenția de luare a unui patrimoniu asupra căruia nu au avut și nu au un drept legitim”.

Așadar intenția de a lua ce nu-ți aparține. Asta este, de fapt, definiția clară a HOȚIEI.

 

 

 

 

Procurorul Teodor Niță, care a dispus clasarea cauzei, a decis însă nu numai sesizarea judecătorului de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Constanța pentru anularea celor trei documente semnate de Ciorbea și complicii săi, ci și  disjungerea și continuarea cercetărilor pentru verificarea existenței elementelor constitutive ale infracțiunilor de constituire de grup infracțional, spălare de bani, înșelăciune, denunțare calomnioasă și determinarea înmatriculării unei societăți în temeiul unui act constitutiv fals, ceea ce înseamnă că Victor Ciorbea, chiar dacă nu figurează în mod direct printre cei incriminați în plângerile depuse la dosar, nu poate dormi liniștit știind destul de bine ce a făcut.

Consecințele faptelor comise de el la începutul anilor 90 nu s-au prescris la fel ca infracțiunile asociate lor, iar Ciorbea va trebui să doarmă iepurește, așa cum a și trait dealtfel până la împlinirea termenului de prescripție, el știind mai bine ca oricine cum se traduce în limbaj juridic aventura sa din lumea sindicală.

Dacă Justiția l-ar fi luat la întrebări înainte de împlinirea termenului de prescripție, adică până în 2005-2006, poate ca Ciorbea ar fi avut astăzi soarta foștilor săi tovarăși Miron Mitrea, Marius Petcu, sau Liviu Luca, parcați pentru o vreme în pușcăriile patriei. Iar noi, astăzi, am fi avut un Avocat care să ne apere de cei ce sunt pe cale sa scoată definitiv infracțiunea din codul penal și s-o mute în codul bunelor maniere.

Dan Badea

Sursa foto: Facebook Victor Ciorbea



Urmăriți-ne și dați un LIKE și un SHARE!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Close