Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) aduce argumente noi care susțin necesitatea trecerii poliției judiciare de la MAI la Ministerul Justiției, contrazicând afirmațiile ministrului Lucian Bode, care nu dorește acest transfer pentru că ar pierde controlul informațiilor din dosarele penale.
Ministrul de Interne, Lucian Bode (PNL), a declarat marți că ar fi imposibil ca Poliția Judiciară să treacă la Ministerul Justiției, deși acest lucru figurează în programul de guvernare, invocând diverse motive nesusținute de argumente solide.
”Vorbim de peste 28.000 de poliţişti de Poliţie Judiciară din cei 48.000 de poliţişti cât are Poliţia Română astăzi, 60% practic din Poliţia Română ar trebui conform acestei reglementări să treacă în subordinea Ministerului Justiţiei, ceea ce ar crea o mare problemă în MAI şi o problemă la fel de mare în Ministerul Justiţiei pentru că nu ar putea să îi gestioneze” – a declarat ministrul Bode.
AMASP susține însă că cifrele acestea sunt greșite intenționat de executiv și că nu există o minismă analiză a ceea ce ar trebui să stea la baza unei reforme promise.
”Astfel, pe o schemă de circa 60.000 de polițiști, există circa 20% polițiști care dețin avizul de poliție judiciară. Această cifră este una reală și sustenabilă, având în vedere că circa 15% din cifra avansată de minister reprezintă funcții de conducere.
De fapt, deja citata ”pierdere a lanțurilor de comandă”, dar și a informației din dosarele penale, reprezintă principala îngrijorare a celor care, mai devreme sau mai târziu, s-ar putea confrunta cu anumite nevoi pe această linie” – susțin magistrații AMASP.
Un prim argument al necesității și oportunității trecerii poliției judiciare la Justiție il constituie, potrivit AMASP, un paragraf din Constituția României.
”Un argument pentru transferul poliției judiciare la unitățile de parchet îl identificăm în articolul 131 alin. (3) din Constituția României, conform căruia ”Parchetele (…) conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.” Având în vedere faptul că este singura prevedere constituțională care face referire la poliția judiciară, situând-o la articolul referitor la ”Rolul Ministerului Public”, este predictibilă dorința legiuitorului constituțional de a plasa acest organ judicar mai degrabă la autoritatea judecătorească decât la cea executivă” – scriu magistrații.
Un alt argument, susține AMASP, ”îl regăsim în art. 3 din Codul de procedură penală, unde este prevăzut că funcția de urmărire penală revine organelor de urmărire penală, adică parchetelor și poliției judiciare. În același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin decizia decizia nr. 51/2016 interpretând dispozițiile art. 142-143 C. proc. pen. în sensul că toată activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice și a celorlalte comunicații, supraveghere operativă și alte metode de speciale de cercetare sunt mijloace de probă și pot fi administrate doar de procuror sau de ofițerii poliției judiciare”.
Un alt argument ar fi acela că polițiștii din cadrul poliției judiciare ar trebui să aibă ca atribuții de serviciu, după cum indică și denumirea, exclusiv activitatea de efectuare a cercetării penale și nu utilizarea lor în acțiuni de verificare a piețelor, paza stadioanelor sau aplicarea sancțiunilor contravenționale.
De asemenea argumentează AMASP, ”prin transferul poliției judiciare la unitățile de parchet se poate efectua o selecție bazată pe meritocrație și promovarea unor examene de cunoștințe juridice a persoanelor care doresc obținerea avizului de poliție judiciară, evitând astfel ideile ingenioase de creare de ghiduri și pliante sau dorințe exprimate de ministrul de interne de a decide structura administrativă a MAI ce polițiști sunt potriviți pentru a desfășura activitatea în cadrul DNA sau DIICOT. De altfel, dacă ministrul de interne dorește profesionalizarea poliției judiciare îl invităm să preia și să pună în practică, alături de reprezentanții Ministerului Public, ideea obținerii avizului de poliție judiciară doar după promovarea unui examen de drept penal și procesual penal”.
Deși în programul de guvernare este asumat clar obiectivul ca poliția judiciară să treacă la parchete, PNL nu este de acord cu această soluție, de teama că ministerul pe care il controlează, MAI, va pierde controlul asupra informațiilor sensibile din dosarele penale.
About The Author
