Derapajul bugetar de proporții este validat de cea de-a doua rectificare bugetară, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat, apreciază Consiliul Fiscal.
„Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare consfinţeşte un derapaj bugetar de proporţii, iar principalii factori care au condus la acest rezultat sunt de natură permanentă şi, prin urmare, dificil de corectat. Mai mult, balanţa riscurilor cu privire la noua proiecţie de sold bugetar este înclinată uşor pe partea negativă, respectiv înregistrarea unui deficit bugetar mai ridicat, având drept surse posibile nerealizări la nivelul veniturilor nefiscale şi depăşiri ale cheltuielilor cu bunuri şi servicii. În sens contrar poate acţiona o reducere, comparativ cu nivelul bugetat, a cheltuielilor de investiţii, în condiţiile în care ecartul dintre nivelul planificat şi execuţia la zi este încă relativ ridicat”, spun repreentanții Consiliului Fiscal.
Consiliul atrage, însă, atenţia, că o consolidare bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. Pe termen mediu, deficitul bugetar va fi influenţat considerabil de noua lege a pensiilor, care implică cheltuieli suplimentare comparativ cu anul 2019 de 0,7% din PIB în anul 2020, 2,7% din PIB în anul 2021, respectiv 3,7% din PIB în anul 2022.
„Consolidarea bugetară nu este posibilă în condiţiile menţinerii calendarului actual de aplicare a noii legi a pensiilor şi a coordonatelor actuale ale politicii fiscal-bugetare. Această afirmaţie are în vedere ipoteza că nu este credibilă o creştere majoră şi rapidă a veniturilor fiscale prin îmbunătăţirea colectării, care să permită menţinerea actualului calendar de aplicare a legii pensiilor”, se arată analiză.
Consiliul Fiscal aminteşte că proiectul de rectificare bugetară, aprobat joi de Guvern, consemnează o revizuire descendentă, de o amploare fără precedent de la adoptarea LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare, n.r.), a veniturilor totale ale bugetului general consolidat (-18,3 miliarde de lei), în timp ce cheltuielile bugetare totale se diminuează doar într-o măsură mult mai redusă (-2,1 miliarde de lei). În aceste condiţii, deficitul bugetar, potrivit metodologiei naţionale, se majorează cu 16,3 miliarde de lei până la un nivel de 44,7 miliarde de lei, echivalentul a 4,3% din PIB, sau mai mult cu 1,54 puncte procentuale faţă de nivelul asumat anterior.
Derapajul bugetar de proporții are cauze serioase
Astfel, depăşirea considerabilă a pragului de 3% pentru deficitul bugetar potrivit metodologiei europene, dincolo de care CE poate declanşa procedura de deficit excesiv, este iminentă. Majorarea deficitului bugetar comparativ cu prima rectificare bugetară are loc în principal ca urmare a reducerii:
- estimărilor privind încasări din TVA (-3,4 miliarde de lei),
- contribuţiilor de asigurări sociale (-2,9 miliarde de lei),
- taxei pe utilizarea bunurilor ca urmare a neorganizării în acest an a licitaţiei pentru închirierea benzilor de frecvenţă 5G (-2,4 miliarde de lei),
- alte sume primite de la UE pentru programele operaţionale finanţate în cadrul obiectivului convergenţă ca urmare a refuzului CE cu privire la decontarea post factum din fonduri europene a unor proiecte finanţate iniţial din fonduri naţionale (-1,8 miliarde de lei),
- estimărilor privind veniturile nefiscale (- 900 milioane de lei).
Tot la acest capitol se înscrie și majorărea cheltuielilor de asistenţă socială (+3,5 miliarde de lei) şi a celor de capital (+1,1 miliarde de lei).
Totodată, revizuirea negativă a cheltuielilor bugetare totale survine, în principal, din scăderea cheltuielilor de investiţii în condiţiile în care alocările pentru asistenţă socială sunt suplimentate masiv, explică sursa citată.
În final, opinia Consiliului Fiscal, semnată de către preşedintele instituţiei, Daniel Dăianu, recomandă ca proiectul de buget pentru anul 2020 să răspundă dezideratului obiectiv de consolidare bugetară prin semnalarea unei schimbări de tendinţă, necesară atât din perspectiva apărării echilibrelor macroeconomice şi robusteţii economiei, cât şi din cea a respectării regulilor fiscale europene şi naţionale.
About The Author
