În Bucureşti, doar 15% dintre clădiri au fost expertizate din punct de vedere al riscului seismic, au afirmat politicienii din Uniunea Salvaţi România.
Potrivit lor, Primăria trebuie să solicite prin instanţă accesul în imobile, acolo unde proprietarii nu sunt de acord.
„Pe 4 martie 1977 a avut loc cel mai puternic cutremur produs în România postbelică. Pagubele au fost uriaşe. La 43 de ani distanţă, clădirile din Bucureşti au rămas la fel de vulnerabile în faţa unui posibil cutremur. Expertizarea seismică a blocurilor nu a fost prioritatea niciunei administraţii, astfel că astăzi avem doar 15% dintre clădiri expertizate din sutele de mii de clădiri. Bucureştiul continuă să fie o bombă cu ceas. În Capitală sunt peste 300 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 1.500 sunt încadrate în categorii de urgenţă. Iar un lucru important de reţinut este că cel mai mare proprietar de apartamente cu risc seismic este tocmai Primăria Capitalei”, arată USR, într-o postare pe Facebook.
Potrivit lor, Primăria are bani pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic şi că poate să solicite prin instanţă accesul în imobile acolo unde proprietarii nu sunt de acord.
„Să fie clar, Primăria are bani pentru expertizarea clădirilor cu risc seismic şi definitivarea listei clădirilor vulnerabile. Dar abia aici e problema, pentru asta, Primăria trebuie să aplice cu stricteţe legea şi să solicite prin instanţă accesul în clădiri acolo unde proprietarii nu sunt de acord. Întreaga operaţiune poate fi finalizată în trei ani”, mai spun cei din USR.
Seismul din 4 martie 1977 s-a soldat cu aproape 1.600 de victime, dintre care peste 1.400 în Bucureşti. Au fost circa 11.300 de răniţi şi aproximativ 35.000 de clădiri prăbuşite. Conform AMCCRS (Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic) sunt 350 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi alte 363 încadrate în clasa a II-a de risc seismic. La astea se adaugă alte sute de clădiri încadrate în clasa a III-a sau a IV-a de risc seismic.
