Guvernul Dăncilă se reunește luni, la ora 9, într-o ședință extraordinară pentru adoptarea ordinului de urgență care modifică legile justiției care au trecut în acest an prin Parlament. Unele schimbări sunt făcute în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, însă altele ar fi introduse doar pentru ca actuala guvernare să aibă mai multă putere asupra judecătorilor și procurorilor.
Ordonanța de Urgență a fost inițiată de ministrul Justiției, Tudorel Toader, care sa întâlnit joi cu câțiva reprezentanți ai Comisiei de la Veneția cu care a discutat despre adoptarea posibilă a acestui act normativ.
Imediat după ședința de guvern premierul Viorica Dăncilă va pleca într-un turneu internațional. „Va fi o deplasare de o săptămână. Este o deplasare în Turcia, care va fi luni, marți, iar în dimineața va fi Dubai și Abu Dhabi în Emiratele Arabe Unite, după care se va merge în Kuweit”, a anunțat, vineri, ministrul de Externe , Teodor Meleșcanu, la Palatul Parlamentului.
Ce prevede ordonanța de urgență ( sursa )
Textul ordonanței de urgență care modifică legea Justiției a apărut deja în presă, pe surse, și conține câteva prevederi care rezolvă unele probleme din sistemul judecătoresc, dar și prevederi controversate.
De exemplu, pensionarea anticipată a magistraților se amână până la 31 decembrie 2022, relateaza Agerpres . Legea adoptată recent de Parlament și care reglementează statutul magistraților le permite să se pensioneze la vârste foarte scăzute dacă aveau 20 de ani mai devreme, lucru care a provocat o maximă îngrijorare cu privire la o eventuală golire a sălilor de judecată.
Textul neoficial al ordonanței de urgență, publicat și pe site-ul ȘtirileProTV.ro , preia doar o parte din recomandările Comisiei de la Veneția, în schimb dă mai multă putere ministrului Justiției. Într-un comunicat de presă, Forumul Judecătorilor subliniază că „și după adoptarea OUG, ministrul Justiției va avea un” cvasi-monopol „în numirea și revocarea procurorilor-șefii” DNA, DIICOT și Parchetului General.
În plus, în conformitate cu actul normativ, ministrul Justiției (care este om politic) va putea exercita acțiunea disciplinară în cazul abaterilor de savanți ai judecătorilor sau procurorilor, ceea ce nu a fost posibil până acum, acest lucru rămânând doar la latitudinea Consiliului Superior al Magistraturii.
De altfel, o extraordinară presiune va fi pusă chiar pe membrii CSM. Până acum ei pot fi revocați de adunările instanțelor sau parchetelor în care funcționează sau în urma unor acțiuni disciplinare. Ordonanța de urgență introduce un criteriu nou pentru revocare: „neindeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor în cadrul CSM sau învinuirea unor fapte de natură să aducă atingere gravității independenței justiției”.
De asemenea, introduce și posibilitatea ca un membru al CSM să poată fi revocat de plen, cu votul majorității membrilor.
Mai mult, cei doi reprezentanți ai societății civile primesc explicit drept de vot , alături de judecătorii și procurorii din plenul CSM. Si pana acum ei aveau sa dreptul sa voteze in sedintele de plen (la care participa potrivit Constitutiei) însă ministrul a ținut să sublinieze acest lucru în ordonanța de urgență.
În acest moment, cei doi reprezentanți ai societății civile, care au ajuns în CSM prin votul Senatului, în urmă cu un an, sunt doi apropiați ai puterii PSD-ALDE: Victor Alistar și Romeu Chelariu.
La momentul numirii lor, presa reamintea că Victor Alistar a fost implicat în multe scandaluri publice, fiind unul dintre invitații preferați la Antena 3, în timp ce Romeu Chelariu a absolvit universitatea condusă până de curând de Tudorel Toader și a fost acuzat că ar fi vândut legitimații bulibașelor din județ în perioada în care ocupa funcția de șef de cabinet al prefectului județului Iași.
De altfel, Alistar și Chelariu au intrat recent în atenția publică după ce au semnat un comunicat prin care au anunțat că „achită în totalitate” declarațiile acelor magistrați care au „condamnat cu fermitate” protocoalele SRI-Parchetului General, moment în care președintele CSM, Simona Marcu, a văzut că trebuie să iasă cu o precizare în care a arătat că cei doi au vorbit în nume propriu, nu în numele instituției.
About The Author
