Fermierii vor fi stimulaţi să intre în cooperative pentru a-şi putea vinde produsele, prin viitorul Program Naţional Strategic, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros.
„Asistăm cu toţii la un fenomen paradoxal. Deşi fermierii din România ştiu să producă, şi cantitativ şi calitativ, foarte bine, au probleme mari în a-şi vinde produsele. Singura modalitate realistă de a rezolva această problemă, de a-şi creşte puterea de negociere, este aceea de asociere. Aici, noi îi stimulăm şi, în viitorul program naţional strategic, stimulăm ca mulţi dintre fermieri, care nu reuşesc să-şi vândă produsele, să intre în aceste cooperative, unde pot să îşi vândă produsele la nişte preţuri competitive”, a afirmat ministrul Agriculturii.
Potrivit lui, va fi finanţată consistent şi partea de producţie şi partea de depozitare, unde sunt nişte minusuri foarte mari.
„Chiar în anii în care precipitaţiile au fost corespunzătoare şi producţiile au fost mari, am înregistrat ca ţară un deficit comercial aproape de 1,4 miliarde de euro anul trecut, pentru că exportăm producţii primare, adică cereale boabe sau animale şi importăm mâncare procesată cu valoare adăugată. Trebuie să avem capacitate de depozitare şi de procesare, de a adăuga valoare la aceste produse”, a spus Oros.
Fermierii, stimulați să se unească în cooperative
Ministrul mai afirmă că un alt obiectiv important ar fi consolidarea fermelor de familie.
„Noi avem cam 700.000 de ferme de subzistenţă sau semisubzistenţă. Aceste ferme trebuie să le consolidăm, să devină nişte ferme comerciale, care să reziste pe piaţă”, a declarat Oros.
Pe de altă parte, acesta este de părere că vechiul program guvernamental de susţinere a creşterii celor două rase autohtone de porci Bazna şi Mangaliţa ar fi fost unul irealist.
„Programul de stimulare a creşterii celor două rase autohtone care erau în pericol de abandon l-am modificat la începutul anului, la cererea membrilor acestor asociaţii. Pentru că vechiul program era total irealist. Adică, cineva dona nişte purcei de rasă Mangaliţa sau Bazna, statul îi plătea o anumită sumă, cel care îi primea trebuia să îi crească şi trebuia să îi dea la un abator care era obligat să îi plătească o anumită sumă. Nu avea nicio logică, nu putea statul să intervină în relaţiile comerciale între mai mulţi agenţi economici să dicteze piaţa. Iar oamenii nu au aplicat şi au venit să ne spună că doresc o altă schemă de sprijin”, a declarat ministrul Agriculturii.
About The Author
