Ungaria nu participă la noul Parchet European (EPPO) întrucât guvernul de la Budapesta consideră că există anumite domenii în care o integrare europeană sporită poate fi dăunătoare suveranităţii naţionale, a declarat joi şeful de cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, potrivit agenţiei MTI.
Gulyas a mai spus că şefa EPPO, Laura Codruţa Kovesi, nu este persoana potrivită pentru a conduce această instituţie, el susţinând că numirea ei ar putea afecta eficienţa organizaţiei după ce Laura Codruţa Kovesi ”a investigat politicieni ungari în România pe baza unor acuzaţii inventate” şi ea însăşi a fost investigată.
Pentru că nu există politicieni ungari din România care să fi fost investigați de către Kovesi ”pe baza unor acuzații inventate”, iar investigarea fostei șefe a DNA a fost făcută, așa cum s-a dovedit deja, pe baza unor acuzații inventate, liderul guvernului corupt de la Budapesta încearcă să justifice de fapt, prin afirmații false, teama de anchetele care i-ar putea arunca în pușcărie pe autorii fraudelor din fonduri europene.
Deja cazul conflictului de interese în care se află premierul ceh, miliardarul Andrej Babis, a ajuns în atenția Parchetului European condus de românca Laura Kovesi, iar omologul ceh al lui Viktor Orban a reacționat indignat, susținând și el, la fel ca toți liderii corupți ai Europei, că nu dorește ca Parlamentul European să-i conducă țara.
Ungaria este una dintre cele cinci țări care, potrivit Laurei Codruța Kovesi, nu s-au alăturat încă Parchetului European din cauza unor ”decizii politice”. Celelalte state sunt Polonia, Danemarca, Irlanda și Suedia.
Constituită cu participarea a 22 de state din cele 27 membre ale Uniunii Europene, chiar dacă două dintre statele participante, Slovenia și Finlanda, n-au reușit să-și desemneze și să-și trimită reprezentanții la Luxembourg, instituția condusă de Laura Codruța Koveși are ca sarcină principală anchetarea şi urmărirea în justiţie a tuturor celor care fraudează bugetul UE.
EPPO va investiga şi urmări penal frauda în materie de TVA dacă implică cel puţin două state membre şi sume de cel puţin 10 milioane de euro, cazurile de fraudă cu fonduri europene ce depăşesc suma de 10.000 de euro, corupţia sau deturnarea de fonduri care afectează interesele financiare ale UE şi spălarea de bani.
About The Author
