S-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în anul 2018, în special asupra Parchetelor, şi a continuat în avalanşă demersul de modificare a legilor justiţiei, a declarat procurorul general al României, Augustin Lazăr.
„În anul 2018, atenţia societăţii în ansamblu a fost concentrată asupra autorităţii judecătoreşti. Publicul a fost ţinut captiv într-o avalanşă de teme, subiecte de presă, dezvăluiri, iniţiative parlamentare şi ministeriale, decizii judiciare şi extrajudiciare şi abordări publice care, în final, nu au făcut decât să arunce o anatemă asupra sistemului judiciar. Sub pretextul devoalării abuzurilor din modul de înfăptuire a actului de justiţie şi mai ales ale procurorilor, a fost promovată o campanie abilă având ca scop lezarea prestigiului, a încrederii în misiunea socială şi probitatea acestora”, a declarat Augustin Lazăr, la şedinţa de prezentare a raportului activităţii desfăşurate de Ministerul Public în anul 2018.
Au fost extrapolate comportamente discutabile din cazuri izolate la activitatea procurorilor în general, cu consecinţa inducerii artificiale a unei animozităţi faţă de un întreg corp profesional care îşi îndeplineşte sarcinile cu onestitate şi în anonimat.
„De aici până la atingerile aduse independenţei nu a fost decât un pas. A fost anul în care s-au exercitat presiuni mari asupra instituţiilor judiciare, în special asupra Parchetelor. În acest context, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost pus în situaţia de a adopta în numeroase rânduri poziţii publice şi instituţionale în sensul apărării independenţei procurorilor”, a mai spus Procurorul general.
Potrivit lui, a fost anul în care factorul politic a insistat şi a reuşit revocarea procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Apoi, contrar avizului negativ al CSM, a iniţiat revocarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
„Curtea Constituţională a emis o hotărâre prin care a aşezat într-o nouă paradigmă relaţia procurorilor cu ministrul Justiţiei, stabilind o procedură sui-generis de revocare a procurorilor de rang înalt şi făcând din propunerea de revocare a ministrului Justiţiei un adevărat act administrativ imperativ pentru Preşedintele României”, a spus Lazăr.
Prin semnale transmise public în mod direct ori prin alte mijloace adecvate, Ministerul Public şi-a exprimat preocuparea faţă de unele modificări ori iniţiative legislative, faţă de modalitatea de promovare şi adoptare a acestora, „în sensul evidenţierii lipsei de transparenţă, a opacităţii la dialog şi la respectarea opiniei motivate a unui întreg corp profesional al magistraţilor din România”.
„Prin ignorarea propunerilor şi observaţiilor venite din partea reprezentanţilor Ministerului Public, au fost adoptate amendamente legislative importante vizând cariera procurorilor care au necesitat eforturi de interpretare şi aplicare pentru gestionarea carierei profesionale (spre exemplu, delegarea procurorilor, numirea în funcţii de conducere, promovarea etc.). Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i s-au limitat competenţele în materia resurselor umane şi i-a fost anulată calitatea de titular al acţiunii disciplinare în raport cu abaterile disciplinare comise de procurori. În contrapondere, este răspunzător pentru starea disciplinară din sistem”, a arătat procurorul general.
Bilanțul în câteva cifre
Lazăr mai afirmat că în anul 2018, procurorii au soluţionat 543.971 dosare, cu peste 10.000 mai mult decât în 2017, fiind dispuse măsuri asigurătorii de 2,2 miliarde lei.
Astfel, procurorii au avut de soluţionat 1.753.540 cauze, din care au fost soluţionate 543.971 dosare (cu peste 10.000 mai mult decât în 2017). Au fost emise 46.441 soluţii de trimitere în judecată (cu 510 mai multe decât în 2017) privind 58.979 inculpaţi (din care 242 persoane juridice).
About The Author
