Curtea de Apel Bucureşti a decis, luni, ca fostul senator PSD Niculae Bădălău să fie arestat preventiv pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar în care este acuzat că i-a oferit mită 170.000 de euro unui primar din judeţul Giurgiu, în schimbul acordării unor contracte de lucrări publice.
Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, după care a fost dus luni în instanţă, unde procurorii au solicitat să fie arestat preventiv, propunerea fiind acceptată de judecători.
În schimb, magistraţii CAB au decis ca o complice a lui Bădălău să fie plasată în arest la domiciliu pentru 30 de zile.
Potrivit procurorilor DNA, Niculae Bădălău, consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, i-ar fi cerut unui primar de comună să atribuie firmei sale de familie un contract de aproximativ 7 milioane de lei, promițând în schimb să intervină la CNI pentru finanțarea unor proiecte importante de care era interesat primarul respectiv.
Primarul șpăgar este un alt mafiot local, Dan Păsat, fost deputat PDL în legislatura 2008-2012, condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare pentru șantaj. Ulterior, fostul pușcăriaș a devenit primar și a intrat în combinații cu baronul Bădălău.
De această dată însă, Dan Păsat are calitatea de martor-denunţător în dosar, el fiind cel care l-a denunţat pe Bădălău la DNA.
Potrivit procurorilor anticorupție, relația lui Bădălău cu edilul corupt era mai veche, el șpăguindu-l pe primar în mai multe rânduri pentru ca, în schimb, acesta să facă plăți către firma de casă a baronului PSD chiar și pentru lucrări neconforme.
Șpaga, potrivit procurorilor, ar fi fost de aproximativ 7% din valoarea contractelor primite de neamul Bădălău-lui de Giurgiu, adică de 170.000 de euro, potrivit DNA, ceea ce înseamnă că valoarea reală a a cestor contracte se ridica la aproximativ 2,4 milioane de euro.
În 2013, Bădălău a mai fost pus sub învinuire tot pentru trafic de influență, pentru că ar fi apărat interesele unei societăți implicate ”în circuitul financiar fraudulos prin demersuri făcute atât la nivelul conducerii Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane cu funcții în instituțiile de stat din județul Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA)”, se arată în comunicatul DNA de la acea vreme. Ulterior, dosarul a fost clasat de procurori. Societatea comercială în favoarea căreia a intervenit Bădălău a primit de la APIA suma de 2.778.000 lei, iar banii au fost folosiți în circuitul evazionist, și nu în scopul pentru care fuseseră alocați.