Dacă s-ar aplica taxa pe activele bancare timp de cinci ani, băncile ar putea să îşi recupereze pierderile într-un orizont de timp de de 37 de ani, potrivit lui Dorian Farkas, senior manager pentru Management Consulting al companiei PricewaterhouseCoopers (PwC).
Calculele sunt făcute în cazul în care se aplică Ordonanţa 114 în forma actuală.
„Ordonanţa pe care o discutăm astăzi este una din legile care cresc percepţia riscului, atât din partea băncilor cât şi din partea investitorilor. Pe forma actuală a ordonanţei, noi am făcut un calcul şi am arătat că dacă s-ar aplica actualele prevederi, 1,2 % pe an, având în vedere evoluţia ROBOR în 2018, băncile ar putea să îşi recupereze pierderile suferite într-un orizont de timp foarte mare. Creşterea este chiar exponenţială, spre exemplu dacă taxa s-ar aplica pe o perioadă de 1 an, băncile şi-ar recupera pierderea în 5 ani, dacă s-ar aplica pe 3 ani, şi-ar recupera pierderea în 16, iar dacă s-ar aplica pe 5 ani, atunci băncile şi-ar recupera pierderea într-un orizont de 37 de ani, un orizont de timp foarte mare”, a declarat Farkas.
Țara noastră se situează pe ultimul loc în Europa privind intermedierea financiară şi explicat cauzele dintre impredictibilitatea legislativă şi nivelul bunăstării unei ţări.
„România se situează pe ultimul loc în Europa privind intermedierea financiară, pe care o definim ca un raport între creditul acordat sectorului neguvernamental şi PIB. De ce este importantă intermedierea financiară? Pentru că există o corelaţie destul de puternică, undeva la 80%, între intermedierea financiară şi bunăstarea unei naţiuni, bunăstare măsurată ca nivelul PIB pe cap de locuitor. Şi intuitiv ne dăm seama că o creştere a creditării stimulează investiţiile, care au un efect multiplicator în economie”, a mai spus oficialul PwC.
Dacă ne uităm la structura PIB-ului în ultimii 10 ani observăm că ponderea investiţiilor în cadrul PIB a scăzut cu aproximativ 10 puncte procentuale.
„În concluzie, există o nevoie acută de investiţii în România, pe care firmele nu reuşesc să le facă prin surse proprii, nici de pe piaţa de capital, care nu este foarte dezvoltată în ţara noastră, prin urmare singura sursă de finanţare viabilă rămâne creditul bancar”, a mai spus Farkas.
Pe de altă parte, nu se poate trece cu vederea faptul că legislaţia influenţează cheltuielile operaţionale ale băncilor.
„Dacă ne uităm la marjă, la diferenţa dintre dobânda activă şi dobânda pasivă, noi am făcut o analiză privind modul în care este construită această marjă, analizând situaţiile financiare ale băncilor pe o perioadă de 4 ani, şi rezultatul analizei e că o mare parte din această marjă e consumată de costul riscului şi de cheltuieli operaţionale. Ceea ce lasă băncilor o mică parte de profit, şi o mică parte deponenţilor, deci cu atât mai mult trei sferturi din această marjă este consumată de risc şi de cheltuielile operaţionale”, a mai spus el.
About The Author
