Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea pentru viitorul economiei României, în plenul reunit al Parlamentului, pe proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2020.
„Obiectivul nostru este ca proiectul de lege al bugetului de stat şi proiectul de lege al bugetului asigurărilor de stat să fie adoptate până în data de 31 decembrie. Trebuie să curmăm această practică în care sunt încălcate legi – legea finanţelor publice, conform căreia Guvernul are obligaţia de a înainta proiectul bugetului de stat şi proiectul privind bugetul asigurărilor sociale de stat Parlamentului până în data de 15 noiembrie. Este vital pentru buna funcţionare a economiei româneşti, a instituţiilor publice, a autorităţilor locale, şi pentru fiecare cetăţean român să cunoască foarte clar ce se va întâmpla pe anul viitor, firmele să-şi facă un plan de afaceri, autorităţile locale să poată să-şi adopte bugetele, de asemenea instituţiile publice să ştie foarte bine cum să-şi planifice toate activităţile, cheltuielile publice, iar proiectele de investiţii noi să nu fie blocate pentru că se ştie foarte clar că până la adoptarea legii bugetului de stat şi până la adoptarea bugetelor locale nu se poate demara niciun obiectiv nou de investiţii şi nu se pot decât continua investiţiile începute în anul sau în anii anteriori”, a declarat premierul Ludovic Orban.
Viitorul economiei României nu sună bine
În 2019 deficitul bugetar va depăşi 4% din PIB, susţinând că în acest context trebuie făcuţi paşi pentru readucerea deficitului bugetar sub 3%. Anul viitor trebuie aplicate legea pensiilor, legea salarizării în sectorul public şi alte acte normative care generează cheltuieli suplimentare.
„Din păcate, în Parlament este o febrilitate foarte mare şi continuă să fie adoptate legi care generează cheltuieli pentru care nu există resurse bugetare, în condiţiile în care suntem într-o situaţie extrem de dificilă. Gândiţi-vă că am construit această lege şi implicit toată construcţia bugetară în condiţiile în care aplicarea legii pensiilor înseamnă cheltuieli de 16 miliarde în plus, ca să nu mai evidenţiez toate celelalte categorii de cheltuieli în condiţiile în care am menţinut alocarea procentului de 2% din PIB – cheltuieli pentru Apărare, am încercat să creştem un pic cheltuielile pentru Educaţie, am construit bugetul fără să afectăm cheltuielile pentru investiţii, chiar să încercăm să mărim un pic cheltuielile pentru investiţii în măsura în care va fi posibil. Bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară, orice cheltuială suplimentară, care este rezultatul adoptării unor legi, va duce la creşterea deficitului sau la imposibilitatea de a efectua cheltuieli vitale pentru dezvoltarea economică a României, finanţarea obiectivelor de infrastructură, pentru dezvoltarea localităţilor, cheltuielile finanţate pe Proiectul de Dezvoltare Locală, va crea probleme mari inclusiv pentru absorbţia fondurilor europene datorită capacităţii reduse de cofinanţare care există la nivelul instituţiilor publice, în special locale”, a mai spus Orban.
Executivul vrea pentru anul 2020 un deficit de 3,6% din PIB, iar pentru anul 2021 – de 3,34% din PIB, cu obiectivul de reducere a acestuia în 2022 sub 3%.
Plafonul cheltuielilor de personal pentru anul 2020 este de 9,7% din PIB, cu intenţia de reducere în 2021 la 9,4%. Plafonul privind datoria publică pentru sfârşitul lui 2020 este de maximum 40% din PIB, plafonul pentru finanţările rambursabile contractate de unităţile sau subdiviziunile administrativ-teritoriale a fost stabilit la suma de 1,2 miliarde de lei, plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate – la suma de 1,3 miliarde de lei, iar plafonul privind emiterea de garanţii de către Guvern prin Ministerul Finanţelor şi unităţile şi subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru 2020 este stabilit la 8 miliarde de lei.
About The Author
